Vasilescu: Suntem admirabil de nepregătiţi pentru aderarea la euro, dar amânarea nu este o rezolvare

"În ceea ce priveşte data (aderării la zona euro - n.r.), aici e o mică largheţe. Noi am spus 2015, dar asta nu înseamnă 1 ianuarie 2015. Sunt doi paşi importanţi de făcut. O dată, trebuie să intrăm în zona tampon, în anticamera zonei euro, unde din punct de vedere tehnic trebuie să stăm doi ani. Urmează o perioadă de câteva luni de evaluare, când şi BCE şi CE trebuie să ne spună «Da, meritaţi!». Aici, în Zona Euro, se intră cu bilet. Noi deocamdată ne-am manifestat intenţia de a ne procura bilet dar biletul nu-l avem în buzunar. Nici măcar nu ştim cu ce tren vom călători. Toate astea le vom afla, sper, foarte repede", a spus Adrian Vasilescu, la o conferinţă cu tema "Adoptarea Euro în 2015: beneficii şi vulnerabilităţi", organizată de Reprezentanţa CE la Bucureşti.

Guvernul şi Banca Naţională au decis la începutul acestei luni să menţină anul 2015 ca obiectiv de aderare la zona euro, ceea ce tehnic nu înseamnă, neapărat, 1 ianuarie. De fapt, chiar guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, le-a spus politicienilor din coaliţia de guvernământ că cel mai potrivit ar fi ca moneda naţională să circule în paralel cu euro până în decembrie 2015.

"Chiar dacă este vorba de bugetul ţărilor din zona euro, fapt care implică aderarea la zona euro la 1 ianuarie, cred că dacă în 2015 ni se spune «Poftim biletul» şi va fi 1 ianuarie 2016 nu se va întâmpla nimic rău în ţara aceasta. Bine ar fi să fie anul 2015 cel în care cele două foruri europene să ne spună «Da, puteţi să intraţi»", a adăugat ulterior Vasilescu.

Analiştii consideră însă că procedura de aderare nu ar permite României să intre în zona euro la 1 ianuarie 2015, termen care ar presupune intrarea în mecanismul ratelor de schimb (ERM II) cel mai târziu la mijlocul anului viitor, pentru a ieşi din această anticameră în a doua jumătate a lui 2014. După această procedură, Banca Centrală Europeană şi Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul pentru aderare, procedură care durează câteva luni.

Consilierul guvernatorului BNR a atras atenţia că aderarea la euro nu înseamnă că "se deschide imediat un buzunar din care să înceapă să răsară bunăstare pentru populaţia României".

"Dar se deschide o cale pentru ca într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat populaţia României să aibă ceva de câştigat de pe calea aceasta", a adăugat el.

Pe de altă parte, Adrian Vasilescu recunoaşte că România nu este încă pregătită să adere la zona euro.

"La noi apare această întrebare. Suntem pregătiţi să intrăm în zona euro în 2015? Răsunsul, din punctul meu de vedere: Nu, nu suntem pregătiţi. Dar eu privesc înapoi în istoria României şi văd aşa: pentru unirea din 1859 nu am fost nicidecum pregătiţi, dar am făcut-o în condiţiile în care foarte multe ţări vroiau să ne blocheze. Am avut şi prieteni în Europa care ne-au ajutat şi am trecut de hopul ăsta. Pentru Unirea din 1918 nu am fost pregătiţi, dar am făcut-o şi pe asta. Pentru bătălia de la Mărăşeşti nici atât nu am fost pregătiţi şi s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Comandanţii francezi, înainte de bătălia asta, le spuneau ostaşilor români «Dragii mei, sunteţi admirabil de nepregătiţi». Cred că şi acum suntem admirabil de nepregătiţi. Dar dacă nu ne stabilim un reper, oricât vom amâna ... dacă zicem 2017, amânăm pregătirile pentru 2017. Dacă zicem 2024, cum a zis nu-ştiu-ce mare bancă, atunci începem pregătirile", a spus Adrian Vasilescu.

Afirmaţia completează cea mai recentă declaraţie a guvernatorului Isărescu, care afirma că chimbarea ţintei de aderare la zona euro ar fi încurajat politicienii să spună că mai este timp pentru reforme şi să amâne aplicarea lor.

Consilierul guvernatorului BNR, care şi-a început discursul precizând că nu doreşte să se exprime în numele Băncii Naţionale, a spus că "din punct de vedere tehnic toate datele duc către grăbirea termenului de intrare cât putem noi să-l grăbim".

El a mai atras atenţia că România este o ţară cu "un specific complicat".

"Avem o împărţire în trei Românii. Şi, dacă am vorbit despre unirea de la 1859 şi despre unirea de la 1918, eu cred că trebuie să ne gândim pentru zona euro acum la cum facem să avem a treia unire, pentru că avem o Românie a marilor oraşe, avem o Românie a micilor oraşe (...) şi marea Românie a satelor care constituie la ora actuală şi marea noastră problemă şi factorul care va suferi în viitorul apropiat cele mai mari schimbări", a mai spus Vasilescu.

Intrarea în ERM-II este etapa premergătoare aderării la zona euro. Înainte de a intra în zona euro, o ţară trebuie să respecte criteriile economice incluse în Tratatul de la Maastricht (deficitul bugetar nu poate depăşi 3% din PIB, datoria publică trebuie limitată sub 60% din PIB, iar inflaţia să nu depăşeascăn cu 1,5% media celor mai performante ţări din zona euro) şi să se afle timp de doi ani în ERM-2, în cadrul căruia moneda naţională să fluctueze într-un interval de plus-minus 15% faţă de euro.