Vice-amiralul Gilles BOIDEVEZI, la vizita în România: Marina militară franceză îndeplineşte misiuni pe toate mările şi oceanele lumii. Trebuie să demonstrăm că avem capacitatea de a acţiona în domeniul nostru operaţional. Este important să fim prezenţi în Marea Neagră

Aflat în prima sa vizită în România, ca prefect maritim al Mediteranei şi comandant al Districtului Maritim Mediteraneean, vice-amiralul Gilles Boidevezi a oferit presei române ocazia de a discuta despre contextul prezenţei sale la noi în ţară, cooperarea cu forţele navale din ţări riverane Mării Negre şi obiective de pe agenda bilaterală franco-română în domeniul apărării şi securităţii maritime. Întâlnirea cu jurnaliştii a fost găzduită joi de E.S. Laurence Auer, ambasador al Franţei la Bucureşti, care a complementat conferinţa de presă cu mesaje politico-diplomatice, alături de colonelul Daniel Parpaillon, ataşat al apărării Franţei.

Un context european şi regional cu amprentă franceză

Franţa răspunde provocărilor de securitate din Marea Neagră, în solidar cu aliaţii. Deplasarea navei Auvergne, cea mai emblematică fregată a marinei militare franceze, precum şi vizita pe care vice-amiralul Gilles Boidevezi o efectuează zilele acestea la Bucureşti şi la Constanţa, reprezintă manifestări concrete, operaţionale, ale parteneriatului strategic dintre Franţa şi România, spune doamna ambasador Laurence Auer.

Suntem într-un context european marcat, pe de-o parte, de Consiliul European de la Bruxelles din 16-17 decembrie, unde se va discuta despre pregătirile din 2022 pentru lansarea Busolei Strategice a Uniunii, iar pe de altă parte, de preşedinţia semestrială a Consiliului Uniunii Europene, pe care Franţa o va exercita de la 1 ianuarie 2022. Şefa misiunii diplomatice franceze la Bucureşti a mai adăugat că, pe palierul cooperării pentru apărare şi securitate, atenţia pentru Marea Neagră va rămâne sus pe lista de priorităţi ale Ambasadei Franţei în România.

E.S. doamna Auer a completat introducerea în atmosfera vizitei efectuate de vice-amiralul Gilles Boidevezi, referindu-se la viziunea comună a Franţei şi a României cu privire la Marea Neagră, dar şi la alegerea personală a comandantului de district mediteraneean de a efectua deplasarea în ţara noastră exact în timpul misiunii executate de fregata Auvergne.

Doamna ambasador a ţinut să precizeze că, în orice caz, vizita vice-amiralului Boidevezi nu are vreo legătură cu stadiul contractului dintre Naval Group şi Statul român, reprezentat de Ministerul Apărării Naţionale, privind achiziţionarea de corvete din Franţa. Conform celor comunicate de doamna Laurence Auer, guvernul francez şi cel român doresc semnarea cât mai rapidă a contractului. Negocierile sunt în fază finală, echipele tehnice vor să clarifice elementele care vor reglementa derularea contractului. Există voinţă puternică, de ambele părţi, pentru perfectarea tuturor detaliilor.

Parteneriatul Franţei cu România are o importanţă majoră în Marea Neagră

La trei luni şi jumătate de la preluarea actualei sale funcţii, vice-amiralul Boidevezi a venit în România pentru a-şi cunoaşte aliaţii, pentru a stabili şi a consolida legături personale, precum şi pentru a conveni împreună direcţii de dezvoltare a cooperării cu forţele navale române.

România este a doua destinaţie externă pe care Gilles Boidevezi o vizitează în calitate de responsabil pentru operaţiunile din Marea Mediterană şi din Marea Neagră. Vice-amiralul a ţinut personal să profite de escala fregatei Auvergne la Constanţa, pentru a veni să dezvolte cooperarea bilaterală cu România. După Bucureşti, a avut întâlniri cu reprezentaţii forţelor navale române la Constanţa, unde, chiar la bordul fregatei Auvergne, l-a primit pe şeful Statului Major al Armatei Române, generalul Daniel Petrescu. Franţa are nevoie de cunoştinţele, informaţiile, analizele pe care România le poate pune la dispoziţie în legătură cu diverse dimensiuni ale domeniului operaţional specific Mării Negre.

Pentru aliaţi, este un moment critic, dacă privim la acumulările de tensiuni din regiunea extinsă a Mării Negre. Rusia modifică permanent echilibrul de forţe armate în regiune. Escaladarea din finalul anului curent reclamă precauţie şi pregătiri în rândul NATO şi al partenerilor riverani Mării Negre. Domeniul maritim a dobândit o relevanţă maximă, pentru că se discută despre o teritorializare a spaţiilor maritime.

Prezenţa fregatei Auvergne în Marea Neagră face parte din misiunile regulate de desfăşurare a marinei militare a Franţei. În ultimii trei ani, marina militară franceză a efectuat câte trei deplasări pe an în Marea Neagră.

În privinţa dificultăţii misiunilor pe care le are de îndeplinit în Marea Neagră, vice-amiralul Boidevezi răspunde că Franţa vrea să aibă un dialog continuu cu Rusia, să evite posibile incidente. Cele mai recente consultări de acest gen între forţele navale ruse şi cele franceze au avut loc în primăvara lui 2021, cu obiectivul de a ajunge la un acord pentru a defini situaţiile care pot să fie problematice şi pentru a stabili procedurile prin care se pot evita incidentele pe mare. Este vorba despre un acord similar cu cele încheiate de SUA, UK, Norvegia. În principiu, aceste acorduri conţin o descriere a situaţiei şi o prescriere a conduitei de adoptat pentru a se evita incidentele.

Franţa şi România vor dezvolta cooperarea în domeniul marinei militare

Consolidarea şi dezvoltarea de noi direcţii de cooperare între forţele navale române şi franceze au fost pe agenda de discuţii dintre vice-amiralul Gilles Boidevezi şi generalul Daniel Petrescu, şef al Statului Major al Armatei României. Pentru Franţa, coordonarea şi obţinerea interoperabilităţii cu aliaţii este un obiectiv major, motiv pentru care marina militară franceză va derula exerciţii în format bilateral cu forţele navale din România, Bulgaria, Turcia şi Ucraina.

Sunt multiple raţiuni pentru apropierea dintre forţele navale franceze şi cele române: tradiţia cooperării militare din Primul Război Mondial şi din perioada interbelică, continuarea substanţială a parteneriatului strategic dintre Franţa şi România, împărtăşirea unor valori comune, precum ataşamentul pentru apărare (reflectat şi de alocările din PIB pentru apărare), protejarea căilor de navigaţie şi a libertăţii acestora, punctele comune din viziunea strategică.

Chiar dacă este un proiect la care Franţa ţine în mod deosebit, cooperarea industrială privind viitoarea corvetă europeană nu a făcut obiectul discuţiilor dintre vice-amiralul Boidevezi şi generalul Petrescu. S-a abordat doar cooperarea operaţională. Franţa are, într-adevăr, planuri de a dezvolta următoarea generaţie de corvetă europeană ca o platformă pentru mai multe tipuri de nave pe care să le poată folosi în misiuni diverse, spre exemplu în patrulări şi culegere de informaţii în arealul maritim al domeniilor şi al teritoriilor Franţei de peste mări.

Marina militară franceză are nevoi operaţionale la nivel global

Franţa desfăşoară trupe pe toate mările, astfel că marina militară franceză priveşte mările şi oceanele lumii ca pe un domeniu unitar. De aceea, forţele navale franceze au nevoie să înţeleagă situaţia la zi pe oricare dintre aceste potenţiale teatre de operaţii.

Există tratate, convenţii şi alte tipuri de documente juridice care reglementează libertatea circulaţiei pe mări şi oceane, precum Convenţia ONU semnată la Montego Bay (1982), dar ele trebuie implementate. Este permanent nevoie de măsuri de verificare şi de protejare în practică a acestei libertăţi. Prin urmare, aliaţii trebuie să demonstreze că au capacitatea de a acţiona pe mare. Vrem să fim în măsură să ne continuăm misiunile, acesta este scopul nostru, a spus vice-amiralul Boidevezi.