Vicepreşedinte PE: Politica paşilor mărunţi şi indeciziile au sporit efectele crizei în Europa

Gianni Pitella a prezentat, la ceremonia prin care a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Petru Maior" din Târgu Mureş, "o analiză personală asupra crizei europene", arătând că reacţia la criză este faptul că începe să se contureze "conştiinţa necesităţii de a dota şi cu un picior politic o Europă până acum şchioapă, o Europă a monezii, lipsită de un guvern economic".

El a apreciat însă că este o reacţie "venită cu prea mare întârziere", întrucât, în momentul când criza financiară şi economică şi-a dezvăluit "enormul risc de contagiere", iar teama a afectat deciziile pieţelor financiare, "reacţia imediată a statelor membre a fost neconcordantă".

"Voinţa de intervenţie nu s-a manifestat până ce nu a fost imediat nevoie. Atacurile la adresa Greciei, Italiei şi a altor ţări, precum şi dificultatea de a-şi susţine datoriile pe pieţele financiare au pus în lumină unele disfuncţii în zona euro. Inexistenţa instrumentelor de prevenire şi de gestionare a crizei, răspunsurile politice inadecvate, modeste şi tardive, dificultăţile majore pe care Uniunea Europeană le întâlneşte, comparativ cu alte zone ale lumii, în tentativele sale de ieşire din criză, sunt semnul lipsei unei structuri reale de guvernanţă economică la nivel european. Gestionarea acestui moment delicat, influenţată şi de confuza politică germano-franceză condusă de Angela Merkel şi Nicolas Sarkozy, a fost supusă unor repetate incertitudini şi întârzieri, declaraţii hazardate, erori tactice şi strategice. Totul într-o politică a paşilor mărunţi, ce a sfârşit prin a mări efectele crizei şi a spori speculaţiile cu risc grav - după cum se poate vedea - nu doar pentru moneda unică, ci şi pentru întreaga UE", a spus Pitella.

El a subliniat că "este nevoie de decizii curajoase şi împărtăşite pentru a scoate Europa din nisipurile mişcătoare ale crizei", opinând că planul Merkel-Sarkozy privind "adoptarea unui tratat ad hoc pentru un grup limitat de ţări din cadrul zonei euro ar avea consecinţe negative", pentru că ar expune ţările din afara acestei zone.

"Decizia pentru care e convocat azi Consiliul European priveşte consolidarea zonei euro, evitând periculoasele derive interguvernamentale. Ar avea consecinţe negative, aşa cum ar dori Merkel şi Sarkozy, elaborarea şi adoptarea unui tratat ad hoc pentru un grup limitat de ţări din cadrul zonei euro. Prima consecinţă ar fi atacul pieţelor la adresa ţărilor din afara zonei", a spus Pitella, adăugând că lipseşte "o viziune politică clară" pentru a ieşi din această situaţie complicată.

El a arătat că "în prim plan" sunt două probleme esenţiale care ar trebui rezolvate: excesul de datorii al ţărilor "periferice" şi prăbuşirea multor bănci şi sisteme bancare europene.

"Deciziile necesare, pe care sper să le ia astăzi Consiliul Europei, trebuie să ţină cont de cele două probleme mai sus menţionate: oprirea hemoragiei datoriilor suverane şi relansarea creşterii economice. Pentru prima problemă o cale de urmat ar fi consolidarea rolului BCE, oferindu-i posibilitatea de a acţiona la fel ca orice bancă centrală naţională în trecut sau ca un furnizor de ultimă instanţă. În ce priveşte creşterea, cred că este necesar un salt calitativ în strategia politică şi în conştientizarea faptului că, dacă sunt vizate într-adevăr obiective ambiţioase, e necesară introducerea euro-obligaţiunilor. Acestea ar permite finanţarea unor proiecte europene strategice în domenii precum energiile alternative, reţele transeuropene şi noile tehnologii. O modalitate de creştere a cheltuielilor publice, furnizând oxigen economiei", a spus Pitella.

El a subliniat că în Europa nu se va putea relansa consumul până când nu se vor propune măsuri adecvate pentru a readuce banii în buzunarele cetăţenilor.

"Nu putem programa un plan de investiţii demn de acest nume şi funcţional pentru creşterea economică, dacă rămânem în aşteptarea acţiunilor întreprinse de guverne individuale, care au conturi în roşu. Logica acestui raţionament este simplă: politicile rigide de consolidare financiară, dorite de Comisia Europeană şi statele membre, împiedică de fapt orice posibilitate de investiţii şi creştere, favorizând recesiuni care complică şi mai mult pentru unele ţări posibilitatea de a combate criza datoriilor suverane. Este normal să se ceară statelor membre ce înregistrează dezechilibre ale finanţelor publice ajustări riguroase ale cheltuielilor, dar trebuie să fim atenţi la echilibrarea acestei cereri, pentru că politicile stricte pot împiedica multe ţări să se ridice. Apare astfel riscul de a îngenunchea definitiv economiile mai slabe", a spus Pitella.

El a adăugat că "plierea pe raţionamente strict naţionaliste nu este un comportament viabil", întrucât "e pură iluzie ideea că orice stat membru al UE, începând de la cel mai mare, îşi poate impune interesele naţionale în afara unui efort european comun".

"Acordul final privind perspectivele financiare, chiar şi în cea mai bună ipoteză de încheiere a negocierilor, nu va fi totuşi suficient pentru procurarea acelor noi resurse suplimentare de care Europa are nevoie, în scopul înfruntării marilor provocări la nivel mondial şi european, cum ar fi schimbările climatice şi obiectivele de dezvoltare, şi pentru obţinerea unei mai mari creşteri pe termen lung, în contextul strategiei UE 2020. Ceea ce e astăzi în joc este tocmai rezultatul strategiei 2020, acest nou plan pentru o creştere inteligentă, prin dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare", a afirmat Pitella.

Vicepreşedintele PE a menţionat că este vorba despre "provocări la care Europa va putea răspunde doar cu resurse adecvate" şi a făcut apel la consilidarea "alegerii noastre europene".

"Nu putem ieşi din criză fără o Europă mai puternică şi nu vom avea un viitor mai puternic şi mai bun, dacă nu va exista o Europă politică. Iar Europa politică trebuie să o construim noi, noi toţi. Cu pasiunea noastră, cu credinţa noastră, cu mărturia noastră de zi cu zi", a conchis Pitella.

Vicepreşedintele Parlamentului European Gianni Pittella a primit, vineri, titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii "Petru Maior" din Târgu Mureş, prodecanul ştiinţific al Facultăţii de Ştiinţe şi Litere din cadrul universităţii, Simion Costea, afirmând, în laudatio, că acordarea acestui titlu reprezintă "un omagiu adus Uniunii Europene".

La ceremonie, Gianni Pittella a declarat, în faţa zecilor de studenţi, cadre didactice universitare şi oficialităţi prezente, că se simte onorat de "prestigioasa recunoaştere", el fiind un om care a luptat mult pentru unificarea Europei şi pentru integrarea României în Uniunea Europeană.

Citeste si: Sarkozy: Acordul privind disciplina bugetară, încheiat de 17 state membre din cauza refuzului M.Britanii