VIDEO Preşedintele Iohannis, despre solicitarea de revocare a şefei DNA Codruţa Kovesi: Ministrul Justiţiei nu a prezentat motive temeinice. Prestaţia pe care a avut-o, sincer, nu mi-a plăcut/ Partenerii externi vor fi nedumeriţi

"Este o procedură care va mai dura. M-am exprimat instituţional, cum au constatat analiştii. Nu am văzut raportul, nu a văzut nimeni raportul, însă prestaţia sincer...nu mi-a plăcut. Ce a prezentat (n.r.: ministrul Tudorel Toader) nu ştiu în ce măsură reflectă raportul. Ce a prezentat a fost lipsit de claritate şi de temeinicie. (...) Mult-promisul raport nu a apărut pe site sau la Administraţia Prezidenţială. Când îl avem, probabil încercăm să îl desluşim", a declarat vineri Klaus Iohannis, la Bruxelles.

Şeful statului a mai declarat că susţine în continuare activitatea DNA.

"Ce am auzit aseară nu a fost de natură să îmi schimbe opinia", a afirmat Iohannis.

Întrebat dacă la discuţia pe care a avut-o în urmă cu câteva zile cu ministrul Tudorel Toader, aceasta din urmă i-a spus de intenţia de a demara procedura de revocare a Laurei Codruţa Kovesi, Iohannis a negat.

"Am avut o discuţie dar nu mi s-a părut corect să întreb, nici lui necesar să mă informeze", a afirmat preşedintele, care spune că nu a discutat cu ministrul Justiţiei după prezentarea raportului.

Şeful statului a spus la Bruxelles, că partenerii externi vor fi nedumeriţi în privinţa demersului ministrului Justiţiei, Tudor Toader, de a cere revocarea din funcţie a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, adăugând că demersul nu va îmbunătăţi imaginea României.

„Este clar că unii vor fi nedumeriţi. Alţii, probabil, îşi vor pune şi alte întrebări şi, cu siguranţă, acest demers nu va duce spre îmbunătăţirea imaginii României”, a spus Iohannis, întrebat ce va spune în cazul în care va fi întrebat de partenerii externi despre acest demers, ţinând cont că în rapoartele MCV este lăudată activitatea DNA.

Tudorel Toader a cerut joi, în urma prezentării raportului privind managementul la DNA, declanşarea procedurii de revocare a Laurei Codruţa Kovesi din funcţia de procuror şef al DNA, solicitarea fiind transmisă către CSM şi preşedintelui României.

Preşedintele Iohannis participă la reuniunea informală a Consiliului European, la Bruxelles, pe agenda dezbaterilor fiind subiecte legate de negocierile privind viitorul Cadru Financiar Multianual post 2020, precum şi viitoarea componenţă a Parlamentului European pentru 2019-2024. 

În ceea ce priveşte viitorul buget al Uniunii Europene post 2020, reuniunea liderilor europeni îşi propune să aducă o serie de clarificări în privinţa calendarului procesului de negociere, priorităţile care vor fi finanţate cu precădere, dar şi disponibilitatea statelor membre de a-şi majora contribuţia la bugetul Uniunii, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

„Preşedintele României va evidenţia importanţa menţinerii unităţii statelor membre în procesul de negociere pentru ajungerea la un acord cât mai curând posibil. În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia faptul că România, în calitate de ţară care va deţine Preşedinţia Consiliului UE în primul semestru al anului 2019, va acţiona pentru facilitarea unui acord politic în vederea construirii unui buget modern şi eficient al Uniunii Europene după 2020”, se arată în documentul citat.

De asemenea, şeful statului va pleda pentru un viitor buget al UE care să răspundă priorităţilor şi nevoilor tuturor statelor membre.

„În acest context, Preşedintele României se va pronunţa pentru finanţarea adecvată a politicii de coeziune în vederea reducerii decalajelor existente dintre statele membre, concomitent cu reformarea acesteia pentru a răspunde cât mai bine nevoilor actuale ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte noile priorităţi ale Uniunii, precum politica de apărare, migraţia, inovarea, cercetarea, iniţiativele legate de tineret, Preşedintele Klaus Iohannis va sublinia că acestea trebuie să fie finanţate în viitorul buget al UE, fără a fi afectate, însă, alocările pentru politicile tradiţionale ale Uniunii”, precizează Administraţia Prezidenţială.

În privinţa aspectelor instituţionale, în cadrul reuniunii Consiliului European vor fi abordate chestiuni legate de componenţa Parlamentului European pentru mandatul 2019-2024, candidaţii „cap de listă” ai partidelor politice europene (Spitzenkandidaten), dar şi listele transnaţionale.

Cu privire la viitoarea componenţă a Parlamentului European, şeful statului va sublinia că România susţine propunerea legislativului european privind noua distribuţie a mandatelor în perioada 2019-2024. Conform acestei propuneri, România va avea 33 de europarlamentari, cu unul în plus faţă de actuala legislatură.