VIDEO. O nouă şedinţă de Guvern. Predoiu: SIIJ iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public / Orban solicită Ministerului Sănătăţii să vină, în ianuarie, cu o soluţie pentru taxa clawback - DOCUMENT

UPDATE ora 22.45 Ludovic Orban solicită Ministerului Sănătăţii să vină, în ianuarie, cu o soluţie pentru taxa clawback

Ludovic Orban a solicitat, vineri, ca Ministerul Sănătăţii să vină în luna ianuarie cu o soluţie privind taxa clawback pentru medicamentele generice şi inovative. Premierul a precizat că acest nivelul de 30% al taxei pune o presiune uriaşă pe companii.

„Proiectul de ordonanţă de urgenţă nu reglementează o diferenţiere a clawback între medicamente generice şi inovative. Ştiţi că am discutat acest subiect pentru că este clar că mecanismul acesta de clawback pune o presiune uriaşă în special asupra medicamentelor generice, care sunt medicamentele cele mai folosite în tratamente, şi dacă nu creăm o plafonare, de exemplu pentru inovative, în cuprinsul acestui plafon stabilit, riscăm să ducă clawback la puncte în care practic se întâmplă ceea ce se întâmplă de ani zile, adică se retrag medicamente de pe piaţă pentru că nicio companie nu mai poate suporta la nesfârşit un clawback care am înţeles că este de 30%. Deci e inadmisibil. Gândiţi-vă ce companie din lumea asta acceptă să lucreze în pierdere sau să accepte să suporte un clawback de 30%?”, a afirmat Ludovic Orban, vineri la şedinţa de Guvern.

Secretarul de stat la Ministerul Sănătăţii a fost întrebat de şeful Executivului dacă prin „creşterea plafonului, indexarea cu rata inflaţiei, cât de cât, mai creează o respiraţie, are o reducere a clawback-ului”.

Reprezentantul MS i-a răspuns premierului că „sigur, ne păstrăm pe piaţă nişte emdicamente care acum sunt necesare”.

Prim-ministrul Orban a solicitat o analiză „extrem de serioasă”.

„Solicitarea mea este să faceţi o analiză extrem de serioasă şi să îmi veniţi în prima parte a lunii ianuarie cu o soluţie legată de sistemul de clawback pentru generice versus pentru inovative”, i-a spus Ludovic Orban secretarului de stat de la Ministerul Sănătăţii.

Pe 17 decembrie, ministrul Sănătăţii Victor Costache a afirmat că vor fi făcute modificări în ceea ce priveşte taxa clawback, subliniind că până la finele anului va fi aprobată o Ordonanţă de Urgenţă astfel încât clawback să fie predictibilă pentru anul 2020. Acesta anunţă înţelegere cu producătorii de medicamente.

La rândul său, ministrul Finanţelor Florin Cîţu a spus: „Ştiţi foarte bine că taxa clawback era variabilă şi asta era problema cea mai mare pentru toţi. Va fi predictibilă şi de aici înţelegerea cu producătorii de medicamente”.

La şedinţa de Guvern de vineri au fost prezenţi doar opt miniştri, nouă dintre aceştia fiind înlocuiţi de secretarii de stat.

UPDATE 22.00 Guvernul a aprobat o hotărâre privind registrul agricol pentru perioada 2020 - 2024

Executivul a aprobat, vineri, un proiect de hotărâre privind registrul agricol pentru perioada 2020 - 2024, în condiţiile în care actul normativ care a reglementat timp de cinci ani registrul agricol va expira la 31 decembrie.

Citeşte continuarea...

UPDATE ora 21.00 O nouă şedinţă de Guvern, luni. Vor fi aprobate hotărârile pentru funcţionarea ministerelor

Ludovic Orban a anunţat că luni va fi o nouă şedinţă de Guvern. Premierul le-a transmis miniştrilor să aibă toate avizele la proiectele de hotărâre care reglementează funcţionarea ministerelor pentru ca acestea să fie aprobate la reuniunea de săptămâna viitoare a Executivului.

„Acum chiar dacă am dat liber pe data de 27 şi pe data de 3 ianurie nu ne priveşte pe noi lucrul acesta, pentru că, din punctul meu de vedere, miniştrii şi cei care servesc interesul public n-ar trebui să aibă zile libere”, a declarat Ludovic Orban, în debutul şedinţei de vineri seara a Guvernului.

El a explicat că proiectele de hotărâre pentru organizarea şi funcţionarea ministerelor trebuie aprobate, în contextul în care instituţiile trebuie să aibă noile organigrame pentru anul viitor.

„O să şi lămuresc, pentru că m-au întrebat din mass-media de ce mai face şedinţă pe 30 decembrie. Vă spun de acum, pe 30, toate hotărârile de Guvern de organizare şi funcţionare ale ministerelor vreau să aibă toate avizele şi să le adoptăm. Repet, toată hotărârile de funcţionare şi organizare. Acesta e principalul obiectiv al şedinţei din data de 30 pentru că trebuie să intrăm în Anul Nou cu noile organigrame ale ministerelor, în funcţie de viziunea voastră ca şi miniştri şi în funcţie de elementele care există în ordonanţă de urgenţă de funcţionare şi organizare a Guvernului”, a conchis Orban.

Pe 20 decembrie, Executivul a aprobat hotărârea de Guvern prin care zilele de 27 decembrie şi 3 ianuarie vor fi declarate zile libere pentru persoanele care lucrează în instituţiile şi autorităţile publice.

UPDATE ora 20.40 Cătălin Predoiu: SIIJ iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public

„Această Secţie a fost înfiinţată prin Legea 7/2018 care a modificat legea 304 din 2004. Aş vrea să reamintesc contextul în care au fost promovate aceste modificări. Unul plin de tensiune, fără consultare publică, cu o critică foarte clară şi severă din partea partenerilor europeni. Prin modificarea iniţială s-au stabilit modalităţile de numire a conducerii SIIJ, o modificare precară, ceea ce a determinat Ministerul Justiţiei de a promova o OUG în care se aducea clarificări privind modalităţile de numire a conducerii SIIJ”, a spus Cătălin Predoiu în şedinţa de Guvern.

Ministrul Justiţiei a atras atenţia că OUG prin care se înfiinţa Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie a fost critificată de forurile europene. Instituţiile europene au recomandat României să renunţe la înfiinţarea structurii de parchet.

„S-a arătat că modul de structurare a acestei secţii nu poate să ducă la o bună funcţionare şi combatere a corupţiei. S-a mai arătat că modalitatea de funcţionare contravine principiului ierarhic de funcţionare în Ministerul Public. Toate aceste critici au fost prealabile operaţionalizării SIIJ. Ceea ce a urmat după a confirmat aceste temeri. Au fost deschise o serie de acţiuni unor procurori şi judecători care criticau procesul de modificare a Legilor Justiţiei a codurilor penale la acea dată”, a mai spus ministrul.

Deşi s-a discutat despre o decizie a CCR care spune că SIIJ e constituţională, Predoiu punctează că CCR s-a pronunţat la compatibilitatea cu Constituţia şi nu la partea de funcţionalitatea Secţiei, „care e în afara jurisdicţiei CCR”.

„E o instituţie sui generis care iese din principiile de funcţionare ale Ministerului Public, prin faptul că s-a creat o categorie de cetăţeni care ar putea beneficia de o imunitate de jurisdicţie, respectiv procurorii din cadrul SIIJ. Ar putea conduce la posibilitatea procurorilor de a participa la şedinţele de judecată să fie oprită”, a spus ministrul.

UPDATE ora 20.34  Ludovic Orban a declarat, vineri, că propunerea făcută de ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, prin memorandumul care recomandă soluţia desfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor în Justiţie (SIIJ), este una corectă. Măsură se află şi în programul de guvernare, a punctat premierul.

„Analizăm propunerea. De principiu mi se pare o propunere corectă şi de altfel e şi în programul de guvernare, iar angajamentul nostru e transpunere a recomandărilor, pentru că obiectivul nostru este să punem capăt acestui Mecanism de Cooperare şi Verificare”, a afirmat Ludovic Orban, la începutul şedinţei de vineri seara a Guvernului.

În memorandumul prezentat Executivului, Cătălin Predoiu aduce în discuţie recomandările forurilor europene în legătură cu Secţia. În concluzii, ministrul Justiţiei precizează că soluţia este desfiinţarea SIIJ.

„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menţionate, dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea şi organizarea SIIJ, precum şi modul concret în care a funcţionat Secţia de la înfiinţare până în prezent, propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii soluţiei desfiinţării SIIJ”, arată documentul.

Forma memorandumului prezentat la reuniunea de vineri seara de la Palatul Victoria nu mai este aceeaşi cu cea iniţială, despre care Executivul a discutat şi în şedinţa din 6 decembrie.

În prima variantă a documentului, Cătălin Predoiu vorbea despre desfiinţarea Secţiei de anchetare a magistraţilor sau „regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”.

„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menţionate, dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea şi organizarea SIIJ, precum şi modul concret în care a funcţionat Secţia de la înfiinţare până în prezent, propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii uneia din următoarele soluţii (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiinţarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”, conchide memorandumul iniţial.

Executivul are pe ordinea de zi a şedinţei de vineri, care va începe la ora 20.00, memorandumul privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), informează Guvernul, într-un comunicat de presă.

În document, Cătălin Predoiu aduce în discuţie recomandările forurilor europene în legătură cu Secţia. În concluzii, ministrul Justiţiei precizează că soluţia este desfiinţarea SIIJ.

„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menţionate, dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea şi organizarea SIIJ, precum şi modul concret în care a funcţionat Secţia de la înfiinţare până în prezent, propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii soluţiei desfiinţării SIIJ”, arată documentul furnizat de Guvern, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Forma memorandumului pe marginea căruia ar putea fi discuţii la reuniunea de vineri seara de la Palatul Victoria nu mai este aceeaşi cu cea iniţială.

În prima variantă a documentului, prezentat în şedinţa din 6 decembrie a Cabinetului Orban, Cătălin Predoiu vorbea despre desfiinţarea Secţiei de anchetare a magistraţilor sau „regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”.

„Văzând recomandările cuprinse în documentele europene menţionate, dispoziţiile legale care reglementează funcţionarea şi organizarea SIIJ, precum şi modul concret în care a funcţionat Secţia de la înfiinţare până în prezent, propunem ca poziţia Ministerului Justiţiei în raporturile cu autorităţile şi instituţiile publice, respectiv cu instituţiile Uniunii Europene sau internaţionale pe această temă să fie în sensul susţinerii uneia din următoarele soluţii (care să fie dezbătute/adoptate în cadrul procedurilor parlamentare derulate cu privire la propunerile legislative aflate pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate): desfiinţarea SIIJ ori, după caz, regândirea radicală a modului de funcţionare şi organizare a acesteia”, arată memorandumul iniţial.

Documentul aduce în prim plan argumentele GRECO.

GRECO a concluzionat că „recomandarea referitoare la abandonarea creării noii secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie nu a fost implementată de România.

Documentul aminteşte şi de criticile aduse de comisia de la Veneţia care a recomandat României „să reconsidere stabilirea unei structuri separate de parchet pentru investigarea infracţiunilor comise de judecători şi procurori; recurgerea la procurori specializaţi, însoţită de garanţii procesuale efective, ar putea apărea ca o soluţie alternativă mai potrivită”.

De asemenea, memorandumul este argumentat prin concluziile raportului MCV.

Concluziile din MCV au fost că modificările legate de accelerarea înfiinţării Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie şi extinderea competenţei sale au alimentat şi mai mult sursele de îngrijorare şi lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane.

Trei ordonanţe de urgenţă, la şedinţa de vineri a Executivului

Guvernul va mai avea în discuţie, vineri, un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru completarea unui articol din OUG 84/2003 pentru înfiinţarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A prin reorganizarea Regiei Autonome „Administraţia Naţională a Drumurilor din România”.

Conform proiectului de act normativ, este introdus un alineat în OUG 84/2003, prin care CNAIR poate încheia contracte de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii pe terenurile care sunt în proprietarea publică a statului.

„C.N.A.I.R. poate încheia, în condiţiile legii, contracte de concesiune de lucrări şi de concesiune de servicii pe terenurile proprietate publică a statului, prevăzute la art. 3 alin. (1) (C.N.A.I.R. deţine în proprietate bunuri imobile şi mobile - n.r.), destinate spaţiilor de servicii situate de-a lungul autostrăzilor şi drumurilor expres pentru asigurarea de servicii necesare desfăşurării traficului rutier, precum şi a altor activităţi economice”, potrivit proiectului de OUG.

Un alt proiect de ordonanţă de urgenţă vizează prorogarea termenului pentru înfiinţarea Inspectoratului de Stat pentru Control în Transportul Rutier prevăzut în legea care modifică ordonanţa Guvernului 26/2011. Astfel, termenul este amânat până la 1 ianuarie 2021.

Al treilea proiect de ordonanţă de urgenţă completarea art. 201 din Legea educaţiei naţionale 1/2011, care face referire la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”.

Conform propunerii de act normativ, este introdus un nou alineat la articolul din Legea educaţiei care prevede că studenţii Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul”, înmatriculaţi la programe de licenţă, master şi postuniversitare pentru nevoiele SRI şi alotra autorităţi publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale nu sunt obligaţi să se înregistreze în Registrul Matricol Unic al Universităţilor din România (RMUR).

„(1²) Fac excepţie de la obligativitatea înregistrării în RMUR, prevăzut la alin. (1): a) studenţii Academiei Naţionale de Informaţii «Mihai Viteazul» înmatriculaţi la programe de licenţă, master şi postuniversitare pentru nevoile Serviciului Român de Informaţii şi pentru alte autorităţi publice cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale;

b) cetăţenii străini pregătiţi în cadrul Academiei Naţionale de Informaţii «Mihai Viteazul» pe bază de protocoale încheiate în acest scop între Serviciul Român de Informaţii şi organe similare de informaţii ale statelor de care aparţin aceştia, în condiţiile legii”, arată proiectul OUG înscris pe ordinea de zi a reuniunii de vineri a Executivului.

Potrivit Legii educaţiei în vigoare, RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din universităţile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu, precum şi studenţii-doctoranzi din Academia Română.

„Registrele matricole ale universităţilor şi al Academiei Române devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor”, mai prevede legea.