Video Viorica Dăncilă, după şedinţa de coaliţie: Luni voi face publice analizele legate de votul din Diaspora. Am discutat cu şeful statului despre remaniere / Tăriceanu: Pactul trebuie făcut de partide, nu de Iohannis. Am vorbit cu premierul despre OUG 114

UPDATE 18:34: Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, că a discutat cu premierul Viorica Dăncilă despre OUG 114/2018 privind unele măsuri fiscale. El a anunţat că vor exista consultări cu sectoarele economice pentru a veni cu corecţii în privinţa ordonanţei.

„Am discutat despre OUG 114 modificată şi împreună cu dna prim ministru şi cu colegii din PSD, am convenit că trebuie făcută o analiză completă asupra ordonanţei pe cele patru domenii; bancar, energie, societăţile de pensii private şi telecomunicaţii şi să vedm dacă au rămas ceva prevederi care afectează în mod negativ mediul de afaceri. Sunt şi prevederi care, fără îndoială, trebuie păstrată pentru că nu tot ce a fost în ordonanţă poate fi criticabil, dar vom avea consukltări cu aceste sectoare economice pentru a asculta puncte de vedere şi avem dosponibilitatea să facem corecţii dacă mai este nevoie în momentul de faţă”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El a adăugat că a stabilit cu Viorica Dăncilă „că trebuie un semnal dat clar mediului de afaceri în sensul de a arăta disponibilitatea de a corecta eventualele deficienţe pe care ordonanţa încă ar putea să le mai producă”.

Ministrul Comunicaţiilor a anunţat zilele acestea că Guvernul va modifica Ordonanţa 114 în domeniul comunicaţiilor, pentru a calibra unele prevederi în vederea licitaţiei tehnologiei 5G, care va avea loc în acest an.

UPDATE 18:26: Liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat joi, întrebat dacă Teodor Meleşcanu mai poate rămâne în funcţie după problemele înregistrate la votul din 26 mai din străinătate, că nu este ”adeptul căutării ţapilor ispăşitori” şi că există vinovaţi, dar nu este ministrul.

”Din momentul ce este ministru... Dacă nu ar fi avut, aş fi comunicat acest lucru. Nu sunt adeptul căutării ţapilor ispăşitori. Ministrul Meleşcanu, după cum ştiţi, dacă aţi remarcat, a făcut o prezentare publică a modului în care au fost organizate secţiile de votare în străinătate şi a subliniat faptul că numărul de secţii a fost cu mult crescut. Am avut o discuţie cu dl Meleşcanu, pentru că pe dânsul şi pe mine nu ne lasă indiferenţi ceea ce s-a întâmplat în secţiile de vot unde a fost aglomeraţie şi unde mulţi români nu au putut să voteze, în acest sens”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El a mai spus că Teodor Meleşcanu a pregătit un raport pe care i l-a înaintat premierului Viorica Dăncilă, întocmit de comisia de anchetă constituită la nivelul ministerul, care va fi dat publicităţii în zilele care urmează.

”Prin urmare, există vinovaţi pentru ceea ce s-a întâmplat, dar nu este ministrul. Ministrul nu are cum să dimensioneze el secţiile de vot. Numărul secţiilor de vot şi personalul pentru asigurarea bunei desfăşurări a votului sunt solicitări făcute de ambasadorii din ţările respective, care au mai multe date din teren cu privire la locurile unde există comunităţile cele mai numeroae. Pe baza lor ministerul aprobă numărul secţiilor de votate. Nu este o decizie personală a ministrului în acest sens”, a mai spus Tăriceanu.

UPDATE 18:24: Şeful Senatului Călin Popescu Tăriceanu, după pactul politic iniţiat de Klaus Iohannis: Pactul trebuie făcut de partide, nu de preşedinte.

Călin Popescu Tăriceanu a declarat, joi, că pactul trebuia făcut în jurul partidelor, nu de către Klaus Iohannis. Liderul ALDE propune o discuţie între toate formaţiunile politice despre un eventual pact, cu privire la superimunitatea preşedintelui, dar şi despre statul de drept.

Călin Popescu Tăriceanu a precizat că a discutat în şedinţa de coaliţie de joi cu Viorica Dăncilă despre acordul politic naţional propus de preşedintele Klaus Iohannis despre consolidarea parcursului european al României.

„Am discutat despre pactul pe care l-a propus preşedintele. Era normal ca preşedintele să ne aducă la cunoştinţă acest lucru la nivelul consultările. Nu l-a făcut. Ce pot să remarc este că anul trecut în 24 octombrie am lansat ideea unui pact care să vizeze statul de drept şi justiţia. În ceea ce priveşte propunerea preşedintelui cred că acest pact ar trebui să aibă în vedere un element prealabil, anume să găsim o definiţie comună asupra a ceea ce înseamnă statul de drept, pentru că am impresia că unii cred că statul de drept, aşa cum credea şi preşedintele Băsescu înseamnă colaborarea dintre Servicii şi Procuratură. Eu cred că statul de drept înseamnă un set de norme, legi, care au drept scop asigurarea principiilor pe care se bazează democraţia într-un stat democratic, anume drepturile şi libertăţile cetăţeanului.De aici vorbim la discuţia referitoare la conţinutul pactului, ca să ne lămurim că nu este o altă formulă prin care preşedintele încearcă acum, după cinci ani de zile în care nu a mişcat un deget pentru problemele majore ale ţării, nu cumva această formulă reprezintă un fel de umbrelă sub care să încerce să ralieze partidele pentru a-şi asigura un nou mandat”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

El a afirmat că ALDE are propuneri pentru constituirea unui pact între partidele politice.

„Ar trebui să vorbim inclusiv despre superimunitatea preşedintelui. O păstrăm sau nu sau o ducem la nivelul la care o au parlamentarii. Sunt multe probleme. Cred că partidele politice ar trebui în mod normal să se aşeze la masă şi fiecare să vină, dacă au, cu propuneri pentru care să găsim un consens. Aceasta este ideea, să găsim un consens pentru a construi mai departe. Nu putem construi mai departe dacă nu desecretizăm toate protocoalele semnate între SRI, Înalta Curte, DNA şi alte instituţii. Acesta nu e stat de drept. Văd că preşedintele a evitat să intre în aceste subiecte foarte delicate.
Haideţi să fim serioşi şi să avem o privire de ansamblu, nu să facem un pact cu anumite prevederi selective, numai ceea ce ne convine. Trebuie să avem curajul să abordăm toate problemele spinoase cu care justiţia şi comunitatea s-au confruntat”, a mai spus Tăriceanu.

Întrebat dacă îi va trimite propunerile privitoare la pact lui Klaus Iohannis, Călin Popescu Tăriceanu a declarat că pactul vizează doar partidele politice.

„Nu am de ce să îi trimit amendamentele. Cred că această discuţie în jurul unui pact trebuie făcută între partidele politice. Nu trebuie să amestecăm. Rolul preşedintelui nu este de a ne da nouă lecţii. Cred că partidele trebuie să se adune şi să discute aceste subiecte. Pot să fie cele propuse de preşedinte, susţinute de PNL şi cele pe care le avem noi”, a conchis Tăriceanu.

UPDATE 17:24: Dăncilă: Am discutat cu Iohannis despre remaniere. Aştept răspunsul preşedintelui

Premierul Viorica Dăncilă a declarat, joi, după discuţiile din coaliţia PSD-ALDE, că a vorbit miercuri cu preşedintele Klaus Iohannis despre propunerile de remaniere şi că aşteaptă o decizie oficială a acestuia pe cele trei ministere unde sunt miniştrii interimari, a căror mandate expiră vineri.

"Nu am discutat încă cu domnul preşedinte (despre decizia de remaniere-n.red.). Am să sun. Am avut o discuţie ieri (miercuri-n.red.) cu domnul preşedinte. Am vorbit despre fiecare candidat în parte, am motivat propunerile şi acum aştept de la preşedinte să vină cu un răspuns pentru cele trei portofolii, interimatele care expiră mâine (vineri-n.red.). Am discutat cu domnul preşedinte despre fiecare propunere, am spus de ce am făcut aceste propuneri, faptul că îmi doresc să avem în Guvern oameni cu performanţă", a declarat, în Parlament, Viorica Dăncilă, preşedintele interimar al PSD.

Aceasta a spus că PSD va lua o decizie privind postul de vicepremier pe probleme economice, care se va vacanta în urma plecării lui Viorel Ştefan la Curtea de Conturi Europeană.

În cazul refuzului deja exprimat de preşedintele Klaus Iohannis faţă de propunerea de a-l numi pe Titus Corlăţean pe postul de vicepremier pentru implementarea parteneriatelor strategice, prim-ministrul Dăncilă a spus că aşteaptă un răspuns oficial.

"Deciziile le luăm în forurile statutare ale partidului, însă aşteptăm un răspuns oficial pentru a lua o decizie", a declarat şeful Executivului.

Viorica Dăncilă a afirmat că a mai discutat cu preşedintele Klaus Iohannis despre rezultatele preşedinţiei rotative a României la Consiliul UE, pe care şeful statului le-a apreciat.

Premierul Viorica Dăncilă a discutat, joi, într-o şedinţă a coaliţiei PSD-ALDE, la Parlament, cu Marcel Ciolacu şi Călin Popescu Tăriceanu, despre remanierile guvernamentale, dar şi despre pactul propus de Klaus Iohannis pentru consolidatea parcursului european al României. La discuţii au participat preşedintele interimar al PSD, Viorica Dăncilă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, dar şi purtătorul de cuvânt al PSD, Mihai Fifor, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian şi preşedintele executiv al PSD, Paul Stănescu.

PSD a stabilit în CEx, săptămâna trecută, noile propuneri pentru ministere. Astfel, pentru portofoliul de viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României a fost propus Titus Corlăţean, diplomat de carieră, pentru Ministerul Justiţiei, Ana Birchall, cu specializări aprofundate în domeniul juridic, pentru Ministerul Fondurilor Europene a fost propusă Roxana Mînzatu, cu o experienţă de 15 ani în domeniul afacerilor şi fondurilor europene, iar pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost nominalizată Natalia Intotero, care a mai deţinut acest portofoliu. În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu îl va numi pe Titus Corlăţean vicepremier, aşa cum a cerut PSD, numindu-l „artizanul catastrofei de la alegerile din 2014”. Referitor la ceilalţi trei miniştri propuşi de PSD, şeful statului a declarat, marţi la Cotroceni, că va lua o decizie în zilele următoare.

În contextul remanierii, preşedintele executiv al PSD, Paul Stănescu, a declarat că probabil partidul va veni cu o remaniere mai amplă după moţiunea de cenzură. Social-democratul a precizat că, la CEx de vineri, va fi făcută o analiză „cu cărţile pe masă” referitoare la rezultatul la europarlamentare.

UPDATE 17:00: Premierul Viorica Dăncilă a anunţat joi că luni va face publice analizele MAE şi MAI cu privire la votul din Diapora din 26 mai, după ce români din Diaspora au stat la rând ore în şir pentru a-şi exercita dreptul la vot, iar unii dintre aceştia nici nu au mai apucat să voteze.

”Legat de votul din Diaspora, luni voi face publice analizele făcute atât de Ministerul Afacerilor Externe, cât şi de Ministerul Afacerilor Interne. Trebuie să vedem care sunt soluţiile şi vom discuta şi despre mi niştri, dar acest lucru îl vom face în cadrul coaliţiei”, a anunţat Viorica Dăncilă.

Ea a mai spus că o eventuală remaniere a ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, trebuie decisă de ALDE.

”ALDE va decide dacă-şi doreşte această remaniere ( a ministrului Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu - n.r.). Voi discuta cu dl. Tăriceanu, dar deocamdată nu am discutat despre acest subiect. Şi dacă facem o remaniere, acest lucru-l vom discuta prima oară în partid şi pe urmă, binenţeles, în coaliţia de guvernare”, a adăugat ea.

Procurorii DNA au anunţat, oficial, că au primit de la Parchetul General, 42 de plângeri privind nereguli la exercitarea dreptului de vot în diaspora la alegerile din 26 mai, fiind deschis în acest sens un dosar penal.

„La data de 6 iunie 2019 au fost primite, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, un număr de 42 de plângeri având ca obiect nereguli privind exercitarea dreptului de vot de către cetăţenii din afara graniţelor ţării la alegerile pentru Parlamentul European şi la Referendumul desfăşurate la data de 26 mai 2019. Ca urmare a transmiterii plângerilor, la data de 6 iunie 2019, în cadrul D.N.A a fost constituit un dosar penal în care se vor efectua acte de urmărire penală”, se arată într-o informare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a primit mai multe plângeri referitoare la desfăşurarea votului la alegerile europarlamentare de pe 26 mai din diaspora, iar procurorii au decis conexarea acestora şi trimiterea dosarului la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), structura centrală, pentru competentă soluţionare.

De altfel, organizaţia PNL Diaspora a depus, vineri, la Parchetul General, un denunţ penal la adresa ministrului de Externe Teodor Meleşcanu din cauza problemelor care au fost în secţiile de votare din străinătate la alegerile europarlamentare.

La alegerile din 26 mai cetăţenii români din diaspora au stat la rând ore în şir pentru a-şi exercita dreptul la vot, iar unii dintre aceştia nici nu au mai apucat să voteze.

UPDATE 16:50. Premierul Viorica Dăncilă a declarat, la finalul şedinţei coaliţiei de guvernare, că vor exista amendamente la pactul propune de preşedintele Klaus Iohannis pentru consolidarea parcursului european al României.

„Un alt punct discutat e referitor la pactul pentru parcursul european al României. Ne aşteptam ca acest acord să relliefeze întocmai discuţiile cu toate partidele politice. Am văzut că e vorba despre un proiect, vom veni cu amendamente la acest acord astfel încât să întărim şi poziţia României ca stat membru şi parcursul european al ţării noastre. Trebuie să vorbim de o Europă cu două viteze, trebuie să vorbim de dublul standard, dacă avem aceleaşi obligaţii să avem şi aceleaşi oportunităţi, de modul în care căutăm să găsim consens în rândul europarlamentarilor pe care îi trimitem la Bruxelles. Vorbim de modul în care România va sta la masa deciziilor, pentru a întări opinia noastră”, a afirmat Viorica Dăncilă, joi, la Parlament, la finalul discuţiei cu Marcel Ciolacu şi Călin Popescu Tăriceanu.

Reacţia şefului Executivului vine în contextul în care Klaus Iohannis a anunţat miercuri, după consultările cu liderii partidelor parlamentare pe tema rezultatului referendumului din 26 mai, că invită formaţiunile politice să semneze un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României.

De asemenea, PSD a anunţat că va analiza în cadrul Comitetului Executiv Naţional propunerea preşedintelui Iohannis cu privire la acordul politic şi va formula un răspuns oficial, dar susţine ca documentul să conţină şapte ”aspecte vitale”, printre care condamnarea protocoalelor secrete.

UPDATE 15:45: Premierul Viorica Dăncilă a declarat, în cadrul întâlnirii sale cu delegaţia FMI, la Guvern, că România are una dintre cele mai mici datorii publice guvernamentale din Uniunea Europeană, fiind sub pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

Premierul Viorica Dăncilă s-a întâlnit, joi, cu delegaţia de experţi a FMI, condusă de Jaewoo Lee, şeful misiunii Fondului pentru România şi Bulgaria, aflată în vizita anuală de evaluare a situaţiei macroeconomice, procedură de consultare periodică cu autorităţile naţionale, potrivit unui comunicat al Guvernului, remis MEDIAFAX.

Şeful Executivului a declarat că România a înregistrat în ultimii ani una dintre cele mai mari creşteri economice din UE. Potrivit Guvernului, pentru anul acesta, avansul economic este estimat la 5,5% din PIB, "în condiţiile unui an agricol normal şi ale redresării sectorului serviciilor şi investiţiilor, iar în 2020, creşterea economică este estimată la 5,7%".

Viorica Dăncilă a declarat că datele Eurostat şi INS au arătat o creştere PIB naţional, al doilea cel mai mare avans din UE pe primul trimestru al 2019.

”Chiar în această dimineaţă Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică ne-au dat din nou veşti bune legate de creşterea Produsului Intern Brut. România înregistrează a doua cea mai mare creştere economică din UE pe primul trimestru al acestui an. Este un avans sustenabil, la care au contribuit aproape toate ramurile economiei. Datele oficiale privind evoluţia economică validează măsurile guvernamentale şi ne confirmă că suntem pe drumul cel bun”, a afirmat prim-ministrul, citat în comunicare.

Executivul transmite că, în acest context, investiţiile se vor consolida pe fondul unei îmbunătăţiri în implementarea proiectelor finanţate din fonduri UE, în condiţiile în care rata absorbţiei a crescut la 29%, "foarte aproape de media europeană de 31%, a creşterii veniturilor populaţiei, precum şi a amplificării şi diversificării surselor bugetare naţionale de finanţare".

Guvernul transmite că măsurile de stimulare fiscală acordate sectorului construcţiilor au condus la "o revigorare semnificativă a acestei activităţi în trimestrul I 2019, evoluţie pozitivă care va contribui la creşterea economică, precum şi la redinamizarea investiţiilor".

"Totodată, prim-ministrul a arătat că ocuparea forţei de muncă are o dinamică pozitivă, concomitent cu majorarea consistentă a salariilor atât în mediul privat, cât şi în sectorul public. De asemenea, România îşi menţine nivelul de competitivitate, înregistrând o creştere robustă a exporturilor şi continuă să obţină câştiguri semnificative în cota de piaţă la export, captând o parte tot mai mare din comerţul legat de lanţurile de producţie ale UE", potrivit sursei citate.

Comunicatul de la Palatul Victoria mai transmite că premierul Dăncilă a spus că România are una dintre cele mai mici datorii publice guvernamentale din UE, fiind sub pragul de 60% stabilit prin Tratatul de la Maastricht.

De asemenea, Guvernul notează că datoria publică reprezintă 38,7% din PIB la finalul lunii martie 2019, potrivit legislaţiei naţionale, iar în conformitate cu metodologia UE, datoria administraţiei publice este de 34,9% din PIB, raportată la aceeaşi dată.

”Executivul va continua aplicarea Programului de Guvernare, în beneficiul românilor, în condiţiile asigurării echilibrelor economice menite să vizeze o dezvoltare sustenabilă a României, prin măsuri care vor duce la creşterea investiţiilor şi o alocare eficientă a resurselor”, a afirmat premierul Viorica Dăncilă.

La întrevedere au mai participat ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şeful Cancelariei Primului-Ministru, Costin Mihalache, şi preşedintele ANAF, Mirela Călugăreanu.

Eurostat a publicat, joi, datele privind economia UE. România a avut în primul trimestru al anului, în comparaţie cu perioada similară din 2018, a doua creştere economică din UE, de 5,1%, după Ungaria (5,2%) şi înaintea Poloniei (4,7%), potrivit Eurostat.

INS a anunţat că economia României a crescut în primul trimestru al acestui an cu 5%, pe serie brută, comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi cu 5,1% pe serie ajustată sezonier. PIB s-a majorat, în comparaţie cu ultmul trimestru din 2018, cu 1,3%.

UPDATE 15:38: La discuţii participă preşedintele interimar al PSD, Viorica Dăncilă, preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, dar şi purtătorul de cuvânt al PSD, Mihai Fifor, purtătorul de cuvânt al ALDE, Varujan Vosganian şi preşedintele executiv al PSD, Paul Stănescu.

Subiectul pe care îl discută vizează remanierile guvernamentale, în contextul în care şeful statului nu a dat încă un răspuns în legătură cu propunerile PSD pentru portofoliile Justiţie, Fonduri Europene şi Românii de Pretutindeni.

Un alt subiect de discuţie vizează consultările de la Cotroceni, după ce Klaus Iohannis a propus partidelor politice un pact pentru consolidarea parcursului european al României.

PSD a stabilit în CEx, săptămâna trecută, noile propuneri pentru ministere. Astfel, pentru portofoliul de viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României a fost propus Titus Corlăţean, diplomat de carieră, pentru Ministerul Justiţiei, Ana Birchall, cu specializări aprofundate în domeniul juridic, pentru Ministerul Fondurilor Europene a fost propusă Roxana Mînzatu, cu o experienţă de 15 ani în domeniul afacerilor şi fondurilor europene, iar pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost nominalizată Natalia Intotero, care a mai deţinut acest portofoliu. În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu îl va numi pe Titus Corlăţean vicepremier, aşa cum a cerut PSD, numindu-l „artizanul catastrofei de la alegerile din 2014”. Referitor la ceilalţi trei miniştri propuşi de PSD, şeful statului a declarat, marţi la Cotroceni, că va lua o decizie în zilele următoare.

În contextul remanierii, preşedintele executiv al PSD, Paul Stănescu, a declarat că probabil partidul va veni cu o remaniere mai amplă după moţiunea de cenzură. Social-democratul a precizat că, la CEx de vineri, va fi făcută o analiză „cu cărţile pe masă” referitoare la rezultatul la europarlamentare.

Întrevederea între liderii coaliţiei va începe la ora 15.00, la Parlament. Este posibil ca aceştia să discute şi despre remaniere guvernamentală, în contextul în care şeful statului nu a dat încă un răspuns în legătură cu propunerile PSD pentru portofoliile Justiţie, Fonduri Europene şi Românii de Pretutindeni.

Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat miercuri, după consultările cu liderii partidelor parlamentare pe tema rezultatului referendumului din 26 mai, că invită formaţiunile politice să semneze un pact politic pentru consolidarea parcursului european al României.

PSD a stabilit în CEx, săptămâna trecută, noile propuneri pentru ministere.

Astfel, pentru portofoliul de viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României a fost propus Titus Corlăţean, diplomat de carieră, pentru Ministerul Justiţiei, Ana Birchall, cu specializări aprofundate în domeniul juridic, pentru Ministerul Fondurilor Europene a fost propusă Roxana Mînzatu, cu o experienţă de 15 ani în domeniul afacerilor şi fondurilor europene, iar pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni a fost nominalizată Natalia Intotero, care a mai deţinut acest portofoliu.

În schimb, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu îl va numi pe Titus Corlăţean vicepremier, aşa cum a cerut PSD, numindu-l „artizanul catastrofei de la alegerile din 2014”. Referitor la ceilalţi trei miniştri propuşi de PSD, şeful statului a declarat, marţi la Cotroceni, că va lua o decizie în zilele următoare.

De asemenea, PSD se va reuni vineri, în Comitetul Executiv al PSD.