Votul Camerei Deputaţilor în cazul cererii de urmărire penală a lui Victor Ponta, constituţional

Judecătorii constituţionali au respins ca neîntemeiată sesizarea PNL privind neconstituţionalitatea articolului 157din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

De asemenea, Curtea Constituţională (CC) a respins ca inadmisibilă sesizarea privind hotărârea prin care s-a respins cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie de urmărire penală a premierului Victor Ponta pentru conflict de interese.

PNL a contestat la Curtea Constituţională atât hotărârea Parlamentului din 9 iunie privind respingerea solicitării DNA de începere a urmăririi penale a lui Victor Ponta pentru conflict de interese, cât şi prevederile alineatului 7 al articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, care au stat la baza deciziei plenului.

În contestaţia PNL se arăta că în plenul Camerei nu s-a supus la vot cererea procurorilor de anchetare a premierului, ci raportul Comisiei juridice, care propunea ca plenul să nu ceară urmărirea penală, în baza articolului 157 din Regulament. Sesizarea a fost formulată de 105 deputaţi liberali.

Regulamentul Camerei Deputaţilor stipulează că proiectul de hotărâre privind cererea de începere a urmării penale se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, iar hotărârea este publicată în Monitorul Oficial. Plenul nu votează cererea de urmărire penală formulată de procurorul general, ci se pronunţă asupra proiectului de hotărâre propus de Comisia juridică.

Astfel, potrivit PNL, dacă în Comisia juridică există o majoritate care este ostilă cererii de începere a urmăririi penale, chiar dacă 80% dintre deputaţi sunt de acord cu începerea urmăririi penale, aceştia sunt împiedicaţi, prin Regulamentul Camerei, să avizeze urmărirea penală, având doar posibilitatea de a respinge proiectul de hotărâre formulat de Comisie.

"Ambiguitatea normei juridice alin. (7), art. 157, pe care noi o considerăm neconstituţională, constă în faptul că permite Comisiei juridice să întocmească atât un proiect de hotărâre care să garanteze dreptul Camerei de a cere urmărirea penală a unui deputat, cât şi un proiect de hotărâre cu un conţinut care să încalce dreptul suveran al Camerei Deputaţilor de a cere urmărirea penală a unui deputat, aşa cum este statuat în Constituţie la art. 109, alin. (2) şi să împiedice exercitarea dreptului deputatului şi senatorilor de a vota şi cere punerea sub urmărire a membrilor Guvernului. Împiedicându-se, totodată, şi înfăptuirea justiţiei (în acord cu prevederile art. 124 alin. (1) si (2) din Constituţie), în condiţiile în care deputaţii sunt puşi în imposibilitatea de a mai decide urmărirea penală a unui deputat membru al Guvernului, deşi condiţiile de fapt şi drept ar fi îndeplinite, şi astfel autoritatea judecătorească nu mai poate fi legal sesizată şi nu se mai poate înfăptui justiţia", se arată în sesizarea depusă de liberali la CC.

Liberalii mai arătau că "nelegalitatea a fost generată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi care a propus plenului un proiect de hotărâre cu articol unic conţinând negaţia«'să nu ceară urmărirea penală»".

Potrivit alineatului (1) al articolului 157 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, "proiectul de hotărâre privind cererea de urmărire penală, întocmit de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, cu respectarea prevederilor art. 67 din Constituţia României, republicată".

La 9 iunie, plenul Camerei Deputaţilor a respins cererea DNA de urmărire penală a premierului Victor Ponta pentru conflict de interese.

Premierul Victor Ponta este urmărit penal pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor în dosarul "Turceni - Rovinari", fapte pe care le-ar fi săvârşit în perioada în care era avocat.