Votul Comisiei juridice din Senat privind cererea DNA în cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, amânat

„După cum ştiţi, ieri avocatul domnului Tăriceanu a depus note scrise în apărare, un material de consistent. Colegii mei nu au reuşit să vadă acest material în totalitate. De asemenea, am primit ieri şi astăzi mai multe cereri de studiere a dosarului de către senatori care nu sunt membri ai Comisiei juridice. În consecinţă, am hotărât să trimitem Biroului Permanent aceste solicitări cu recomandarea de a permite colegilor senatori care nu sunt membri comisiei să poată studia dosarul în cadrul Comisiei juridice după o procedură de confidenţialitate pe care o va stabili Comisia şi Biroul permanent. De asemenea, vom studia notele trimise în apărare de domnul Tăriceanu. Practic dezbaterea pe fond o vom face săptămâna viitoare, în funcţie de ceea ce va decide Biroul permanent. Am cerut Biroului permanent o săptămână”, a declarat preşedintele Comisiei juridice, Robert Cazanciuc, la finalul şedinţei care a început la ora 10:00 şi a durat aproximativ 30 de minute.

Preşedintele Senatului Călin Popescu Tăriceanu a anunţat, luni, că a transmis Comisiei juridicea Senatului, notele scrise care vor fi depuse la dosarul său. Liderul ALDE a precizat că notele reprezintă argumente mai detaliate prezentate marţea trecută, când a fost audiat de forul legislativ.

"Argumentele pe care le-am avut de prezentat le-am prezentat la Comisie. Acum există numai o trecere în revistă, mai detaliată, a lor. Sigur că trebuie avut în vedere că Parlamentul are dreptul suveran de a decide această acţiune de începere a urmăririi penale şi sigur că Parlamentul nu se substituie organelor de cercetare penală, deci Comisia nu este chemată în primul rând să analizeze calitatea probelor prezentate de procuratură, ci Senatul este chemat să decidă mai degrabă asupra oportunităţii din punct de vedere politic asupra acestei solicitări", a afirmat Tăriceanu, luni la Parlament.

Călin Popescu Tăriceanu a fost audiat, marţea trecută, în Comisia juridică a Senatului. Audierea a durat puţin peste o oră, iar presa nu a avut acces la lucrările forului legislativ.

La finalul audierii, preşedintele Senatului a declarat că demersul procurorilor DNA în cazul său are scopul de a îl intimida în lupta pe care a început-o pentru semnalarea gravelor abuzuri comise în România. Liderul ALDE s-a întrebat retoric dacă nu ar fi mai bine ca România să fie condusă de "procurori vânjoşi împreună cu ofiţeri cu ochi albaştri".

Acesta a spus că votul în plenul Senatului în ceea ce priveşte solicitarea DNA de încuviinţare a urmăririi penale în cazul său trebuie să fie unul "care să demonstreze că legea trebuie să îi apere pe toţi cetăţenii împotriva abuzurilor".

"Ceea ce se va întâmpla în Parlament în momentul când se va ajunge la votul în ceea ce priveşte urmărirea penală nu e un vot în legătură cu persoana mea. E unul care să demonstreze că legea trebuie să îi apere pe toţi cetăţenii împotriva abuzurilor şi e dreptul fiecăruia de a avea şi a primi respectul cuvenit. În acest sens am discutat cu colegii mei. Sigur au fost şi întrebări punctuale care au fost puse", a explicat Tăriceanu, la finalul audierii de marţea trecută.

Tăriceanu a adăugat că le-a comunicat colegilor din Comisia juridică a Senatului, la audiere, "că acuzaţiile se bazează că hotărârile de Guvern au favorizat o anumită firmă. Le-am spus că ele nu au făcut decât să pună în legalitate lucrurile".

DNA a solicitat Senatului încuviinţarea începerii urmăririi penale pe numele lui Călin Popescu Tăriceanu. Procurorii au anunţat că preşedintele Senatului este acuzat că ar fi primit aproape 800.000 de dolari de la de la reprezentanţii unei companii austriece pentru a încheia mai multe acte adiţionale la un contract comercial, banii fiind folosiţi pentru campania electorală.

Potrivit sursei citate, în cauză se derulează anchetă şi faţă de alte persoane pentru complicitate la luare de mită, iar în ceea ce îl priveşte pe demnitar, actualmente senator, efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunea de luare de mită este condiţionată de obţinerea unui aviz din partea Senatului.

Firma la care fac referire procurorii este Fujitsu Siemens Computers, cea de al cărui nume a fost legat şi dosarul Microsoft, în care au fost implicaţi mai mulţi demnitari români.

În anul 2014, Fujitsu Siemens GmbH Austria a făcut un denunţ cu privire la infracţiuni efectuate de angajaţii români în legătură cu încheierea şi derularea contractului pentru licenţe Microsoft din 2004 cu Guvernul României.

Fujitsu Siemens Computers a mai fost implicată în alte cauze penale privind închirierea de licenţe Microsoft. În 2016, procurorii l-au acuzat pe fostul şef al Secretariatului General al Guvernului Eugen Bejinariu de abuz în serviciu, pentru că a iniţiat şi susţinut proiectele a două hotărâri de Guvern, prin care s-a aprobat încheierea de licenţe între Guvernul României şi Fujitsu Siemens Computers GmbH, a unui contract comercial de închiriere de licenţe referitor la produsele Microsoft. Atunci s-a invocat, în mod nereal, calitatea Fujitsu Siemens Computers de unic distribuitor pentru aceste produse.