#vreaupresedinte. 14 candidaţi, înscrişi în cursa pentru Cotroceni. Care este calendarul alegerilor

Mandatul de Preşedinte al României este de cinci ani, iar în data de 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la alegerile prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, tot în intervalul orar 07.00-21.00.

Votul la secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbăta imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.

Prin urmare, votul în diaspora se va desfăşura vineri, 8 / 22 noiembrie, între orele 12-21, sâmbătă, 9 / 23 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00 şi duminică, 10 / 24 noiembrie, între orele 7.00 - 21.00.

Pentru toate cele trei zile de votare, la ambele tururi de scrutin, există posibilitatea de prelungire până la ora 23.59 pentru alegătorii care se află la sediul secţiei de vot la ora 21.00, precum şi pentru cei care se află la rând în afara sediului secţiei.

Românii din străintate pot vota şi prin corespondenţă, dacă s-au înregistrat pe www.votstrainatate.ro cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă. În diaspora, cei mai mulţi au optat pentru votul prin corespondenţă, respectiv 41.003, iar 38.944 au ales votul la secţii.

La prezidenţiale au dreptul să voteze cetăţenii români care au 18 ani împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Nu au dreptul de vot debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate la pierderea drepturilor electorale, prin hotărâre judecătorească definitivă.

Campania electorală începe pe 12 octombrie şi pe 15 noiembrie, în cazul unui al doilea tur

Campania electorală începe cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.

În cazul organizării unui al doilea tur de scrutin, campania electorală începe pe 15 noiembrie şi se încheie pe 23 noiembrie, la ora 7.00.

„În campania electorală candidaţii şi, după caz, partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care i-au propus, precum şi cetăţenii au dreptul să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, marşuri, precum şi prin intermediul mass-mediei. Organizarea mitingurilor, adunărilor şi marşurilor se poate face numai cu autorizările prevăzute de legislaţia în vigoare”, conform Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată şi intrată în vigoare pe 28 iulie 2019.

Candidaţii îşi pot desemna coordonatori de campanie la nivelul judeţelor, sectoarelor din Bucureşti şi pentru străinătate, pe care îi notifică BEC şi AEP în cel mult 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor. Coordonatorii de campanie ai candidaţilor au rolul de a reprezenta candidaţii şi de a conduce campania electorală a acestora, acolo unde au fost desemnaţi.

Potrivit legii, acţiunile de campanie electorală de orice tip sunt interzise în unităţile militare, în unităţile de învăţământ, în timpul programului de învăţământ, în sediile reprezentanţelor diplomatice, precum şi în penitenciare.

De asemenea, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete cu conţinut electoral făcute pe stradă.

În perioada campaniei, primarii asigură candidaţilor şi formaţiunilor politice care i-au propus, în mod nediscriminatoriu, spaţii corespunzătoare pentru a se întâlni cu alegătorii. În ziua votării este interzisă şi prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de încheierea votării.

Cum este reglementată campania electorală în audiovizual

Candidaţii sunt obligaţi să solicite, până la data începerii campaniei electorale, conducerii serviciilor publice de radio şi televiziune acordarea timpilor de antenă. Solicitările peste acest termen nu se iau în considerare. Accesul candidaţilor la serviciile publice şi private de radio şi televiziune este gratuit, mai prevede Legea 370/2004.

Conform legii, campania electorală, prin serviciile de programe audiovizuale, publice şi private, trebuie să servească următoarelor interese generale:

- ale electoratului - de a primi informaţii corecte, astfel încât să îşi poată exercita dreptul de vot în cunoştinţă de cauză;

- ale candidaţilor şi partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin - de a se face cunoscuţi şi de a-şi
prezenta platformele, programele politice şi ofertele electorale;

- ale radiodifuzorilor - de a-şi exercita drepturile şi responsabilităţile care decurg din profesiunea de jurnalist.

„Radiodifuzorii publici şi privaţi sunt obligaţi să asigure, în cadrul serviciilor de programe audiovizuale, desfăşurarea unei campanii electorale echitabile, echilibrate şi corecte pentru toţi candidaţii şi toate partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îi susţin”, mai arată sursa citată.

Posturile private de radio şi televiziune vor oferi candidaţilor timpi de antenă proporţionali cu cei practicaţi de posturile publice, în caz contrar acestea vor fi sancţionate prin decizii stabilite de Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA).

Conform legii, este interzisă introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale. Regulile de desfăşurare prin intermediul serviciilor de programe audiovizuale a campaniei electorale pentru prezidenţiale sunt stabilite de CNA.

14 candidaţi la alegerile prezidenţiale din noiembrie

Lista candidaturilor rămase definitive la prezidenţiale cuprinde 14 persoane. Biroul Electoral Central (BEC) a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea pe buletinele de vot a candidaţilor la alegerile prezidenţiale. Primii cinci sunt Klaus Iohannis – susţinut de PNL, Theodor Paleologu - PMP, Dan Barna – Alianţa USR-PLUS, Kelemen Hunor – UDMR şi Viorica Dăncilă - PSD.

Următorii candidaţi pe buletinele de vot sunt: Cătălin Ivan - Alternativa pentru Demnitatea Naţională, Ninel Peia – Partidul Neamului Românesc, Sebastian Popescu – Partidul Noua Românie, John-Ion Banu – Partidul Naţiunea Română, Mircea Diaconu – Alianţa UN OM, Bogdan Stanoevici - independent, Ramona Bruynseels – Partidul Puterii Umaniste (social-liberal), Viorel Cataramă – Dreapta Liberală şi Alexandru Cumpănaşu - independent.

Într-o primă etapă, BEC a ales ordinea pe buletinele de vot a partidelor care au un grup parlamentar propriu la Senat sau la Camera Deputaţilor. PSD, PNL, USR şi UDMR sunt formaţiunile politice care au grupuri în Legislativ. Grupurile ALDE în Parlament au fost desfiinţate, iar Pro România are grup doar la Camera Deputaţilor.

Biroul Electoral Central a ales, într-o a doua etapă, ordinea următorilor candidaţi pe buletinele de vot ai formaţiunilor neparlamentare şi pe cei independenţi, conform deciziei publicate pe site-ul instituţiei.

În ce condiţii este organizat al doilea tur de scrutin

Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de cinci ani, conform Legii 370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, republicată, intrată în vigoare pe 28 iulie 2019.

Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente.

În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit majoritatea menţionată mai sus, atunci este organizat al doilea tur de scrutin, la care participă numai primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur.

Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, potrivit actului normativ.

Alegătorul are dreptul la un singur vot, în fiecare tur de scrutin organizat pentru alegerea Preşedintelui României. Alegătorul poate vota prin corespondenţă sau la secţia de votare, în condiţiile legii.