- Home
- Politic
- BUCUREŞTI, (18.10.2019, 07:28)
- Teodor Bobei
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
#vreaupreşedinte. Ce averi au candidaţii la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019
Ramona Bruynseels,Viorel Cataramă,Viorica Dăncilă şi Dan Barna, cel mai bine plasaţi candidaţi la alegerile prezidenţiale în topul averilor. Agenţia MEDIAFAX şi Gândul.ro vă prezintă averile celor mai importanţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, care vor avea loc în luna noiembrie a anului 2019.
Urmărește
2591 afișări
#vreaupreşedinte. Ce averi au candidaţii la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2019
Klaus Iohannis, candidat PNL
Preşedintele Klaus Iohannis, potrivit declaraţiei de avere publicate pe site-ul Biroului Electoral Central, deţine în prezent cinci imobile: Unul dobândit în 1997, prin cumpărare, de 84.60 mp, alt imobil obţinut prin cumpărare în 2001 de 253 mp, unul obţinut prin donaţie în 1992 de 377 mp. Totodată, şeful statului a cumpărat două case în 2007, de 76 mp, respectiv 64 mp.
Klaus Iohannis deţine şi un cont în bancă deschis în 1999 în valoare la zi de 250.000 lei.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Avion doborât de Rusia sau un simplu accident? Care sunt teoriile contradictorii din spatele tragediei aviatice din Kazahstan
-
AUR a sesizat Consiliul Concurenţei cu privire la tranzacţia de vânzare a E.ON Energie România
-
Noi violenţe în Siria, în zona în care locuiesc mulţi membri ai sectei alawite a lui Assad
-
Suceava. O cisternă a luat foc, în urma unui accident rutier. Patru persoane rănite
Potrivit declaraţiei de avere, şeful statului a realizat un venit de la Administraţia Prezidenţială, în ultimul an fiscal încheiat, în calitate de preşedinte, de 165.100 lei.
Soţia sa, Carmen Iohannis, a realizat un venit de profesor de 33.276 lei.
Preşedintele a obţinut, totodată, potrivit declaraţiei de avere de pe site-ul BEC, 35.829 lei, din închirierea unui imobil din Sibiu. Şi Cramen Iohannis a obţinut acelaşi venit, respectiv 35.829 lei, prin închirierea unui imobil.
Dan Barna, candidat USR-PLUS
Potrivit declaraţiei de avere afişată pe site-ul Biroului Electoral Central, candidatul la prezidenţiale Dan Barna are un venit anual pentru funcţia de deputat de 128.044 de lei.
Dan Barna şi soţia sa, Olguţa Dana Totolici, deţin trei imobile, unul cumpărat în anul 2007 de 97,09 metri pătraţi, altul în 2012 de 32,67 metri pătraţi şi un altul în 2014 de 77 de metri pătraţi. În urma închirierii unuia dintre apartamente familiei Barna îi revine anual suma de 37.427 lei.
Candidatul USR-PLUS deţine şi un teren, moştenit în 2014, de 1.252 metri pătraţi.
Totodată, în declaraţia de avere a lui Dan Barna sunt precizate nu mai puţin de 13 active financiare, de tip cont curent, echivalente, depozite bancare, fonduri de investiţii, inclusiv pensii private, depuse la nouă bănci, însumând 1.356,500 lei, 70, 674 euro şi 150.91 dolari.
Prezidenţiabilul USR-PLUS a oferit acţiuni către societăţi comerciale în valoare de 82.516 lei. Dan Barna a efectuat un singur credit, în anul 2012, de 202.000 de lei, conform sursei citate.
Viorica Dăncilă, candidat PSD
Conform declaraţiei de avere depuse de Viorica Dăncilă la Biroul Electoral Central, aceasta deţine, împreună cu soţul ei, Cristinel Dăncilă, un teren intravilan de 544 metri pătraţi.
De asemenea, cuplul Dăncilă deţine şi două terenuri moştenite: un teren intravilan de 1.200 de metri pătraţi şi un teren agricol de două hectare. Soţii Dăncilă sunt proprietarii unui apartament, achiziţionat, de 100 de metri pătraţi iar premierul mai deţine unul moştenit, de 40 de metri pătraţi. Viorica şi Cristinel Dăncilă deţin împreună o casă de vacanţă de 417 mp şi una de locuit de 140 de mp.
Viorica Dăncilă are în proprietate bijuterii de aur (inele, cercei, pandantive, brăţări, broşe) în valoare estimată de 5.000 de euro.
În ceea ce priveşte maşinile, Viorica Dăncilă a declarat că este proprietarul unui Volkswagen Passat din 2014.
Prezidenţiabilul PSD are în opt conturi, dechise la trei bănci, suma de 518.218 de lei. Unul dintre aceste conturi este un fond de investiţii de pensii private în valoare de 43.859 de lei. De asemenea, Dăncilă are 57.615 euro în patru conturi şi 18.233 de dolari într-un alt cont bancar.
La categoria venituri, Viorica Dăncilă a declarat că a obţinut de la Secretariatul General al Guvernului suma de 142.519 de lei din activitatea ca premier şi suma de 32.628 de euro ca europarlamentar. La aceeaşi categorie a declarat că soţul, Cristinel Dăncilă, a obţinut venituri de 325.949 de lei de la OMV Petrom Piteşti.
Mircea Diaconu, Alianţa Un Om (ALDE-Pro România)
Mircea Diaconu deţine, alături de soţia sa, cinci terenuri, trei dintre ele cumpărate şi două dobândite prin moştenire. Primul teren a fost cumpărat în 1978 şi are 130 de metri pătraţi, un al doilea a fost achiziţionat în anul 2000 şi se întinde pe o suprafaţă de 2.000 metri pătraţi, iar ultimul teren achiziţionat de cuplul Diaconu, în anul 2016, are 12,15 metri pătraţi. Două dintre terenuri au fost moştenite, unul în 1991 şi are 1.000 de metri pătraţi, iar celălat îi revine şi lui Alexandru Diaconu, din 1974, tot de 1.000 metri pătraţi, conform declaraţiei de avere.
La capitolul imobile, prezidenţiabilul Mircea Diaconu deţine, împreună cu soţia sa Diana Diaconu, nu mai puţin de cinci, trei dintre ele fiind cumpărate, iar două moştenite.
Cuplului îi revin două case, una de150 metri pătraţi, achiziţionată în 1978, iar alta în 2000, de 208 metri pătraţi. O casă de vacanţă, care se află în construcţie, se întinde pe 80 metri pătrăţi şi a fost cumpărată în 1992, iar apartamentul pe care cei doi îl deţin are 39,12 mp şi a fost cumpărat în 2016. De asemenea, cei doi au mai căpătat, prin moştenire, în anul 1974, şi un grajd.
Mircea Diaconu deţine şi trei autovehicule, un Citroen Mehari, annul 1971, un ARO 10 şi un SMART, dobândite prin cumpărare.
Prezidenţiabilul ALDE-Pro România deţine două conturi în lei, cu o sumă totală de 26.517 lei şi două conturi în euro, cu o valoare de 113,35 euro, unul dintre ele deschis la o bancă din Belgia, conform declaraţiei de avere depusă la BEC.
Diana Diaconu, soţia acestuia, încasează 48.448 lei, fiind regizor artistic la Teatrul Nottara din Bucureşti.
Pensia de vârstă a lui Mircea Diaconu este de 37.752 de lei, pensia de merit 52.092 lei, iar pensia de vârstă a soţiei de 5.310 lei.
Din partea Parlamentului European din Bruxelles, Diaconu a încasat anual 81.239 euro, iar diversele rambursări, au un cumul de 69.674 de euro. Tot din partea Parlamentului European, Mircea Diaconu a mai avut decontări, cheltuieli, diurne, etc., în valoare totală de 244.527 lei, iar drepturile de autor i-au adus 2.200 lei, conform sursei citate.
Theodor Paleologu, candidat PMP
Prezidenţiabilul PMP deţine două terenuri moştenite în anul 2005, ce însumează 45 de hectare şi o casă, de asemenea moştenită în anul 2005, cu suprafaţa de 400 de metri pătraţi.
În conturile lui Paleologu se află 189.418 lei şi 48.182 de euro, împărţiţi în cinci conturi BRD, trei în lei şi două în euro. Conturile au fost deschise între anii 2008 şi 2018.
Theodor Paleologu înregistrează un venit anual 139.000 de lei, bani proveniţi din salariul de administrator al Fundaţiei Paleologu, din drepturi de autor şi conferinţe Institutului Diplomatic Român, Institutul Cultural Român şi Fundaţia Hanns Seidel Fil, Roma. De asemenea, din cei 139.000 de lei căştigaţi anual, 23.625 de ron provin dintr-o arendă pentru SC AGRIMAT MATCA SA.
Kelemen Hunor, candidat UDMR
Potrivit declaraţiei de avere depusă de Kelemen Hunor la Biroul Electoral Central, candidatul UDMR la prezidenţiale deţine un teren de 711 metri pătraţi pe numele său.
Totodată, conform sursei citate, liderul UDMR mai deţine cotă parte la cinci terenuri cumpărate între anii 2000 şi 2017, care însumează 7.407 de metri pătraţi, terenuri ce ca ca titulari rude de ale lui Kelemen Hunor sau alte persoane fizice.
Acesta deţine un autoturism Ford Fiesta din anul 2004.
Candidatul UDMR are un venit anual de 222.636 de lei, proveniţi din indemnizaţie de deputat şi salariul de preşedinte al Uniunii Democrate Maghiare din România, iar soţia acestuia are un venit anual de 52.691 de lei din salariul oferit de UDMR.
Totodată, alocaţia de stat a copiilor acestuia este de 9.564 de lei pe an.
În ceea ce priveşte activele financiare din conturi, depozite bancare şi fonduri de investiţii, acesta deţine în conturile mai multor bănci un total de 216.000 de lei şi 500 de euro. Kelemen Hunor mai are şi un credit de 152.580 de lei la Banca Transilvania.
Potrivit declaraţiei de avere, preşedintele UDMR mai deţine şi tablouri ale unor artişti contemporani în valaore de 6.000 de euro.
Ramona Ioana Bruynseels, candidat PPU-SL( Partidul Puterii Umaniste Social-Liberal)
Ramona Ioana Bruynseels a declarat, la Biroul Electoral Central, un teren intravilan de aproape 1.000 de metri pătraţi, deţinut împreună cu soţul ei, Dominic Bruynseels. Ramona Bruynseels mai deţine şi un apartament de 196 de metri pătraţi.
Soţul Ramonei Bruynseels deţine un apartament de 82 de metri pătraţi şi două case de vacanţă de câte 180 şi 220 de metri pătraţi. Totodată, acesta mai are în proprietate un teren intravilan de 1.680 de metri pătraţi şi două case de locuit, de 996, respectiv 192 de metri pătraţi, toate trei imobilele adjudecate în baza unui titlu executoriu.
Ramona Bruynseels a mai declarat că este proprietarul unui autoturism Land Rover fabricat în 2010.
Candidatul PPU-SL la prezidenţiale deţine bijuterii şi ceasuri (în cutie de valori la bancă) cu o valoare estimată de aproximativ 70.000 de euro. Bruynseels a declarat şi obiecte de artă dobândite între 2012 şi 2019, cu o valare estimată la aproximativ 30.000 de euro.
Ramona Bruynseels deţine în mai multe conturi din diferite bănci sumele de 46.827 de lei, 27.398 de dolari şi 31.966 de euro.
În acelaşi timp, aceasta a declarat mai multe conturi - în lei, euro, lire sterline, dolari şi rand sud-african - deţinute de Dominic Bruynseels la bănci diferite din România şi din afara ţării, cumulând următoarele sume: 106.337 de lei, 301.289 de euro, 1.343.853 de lire sterline, 714.678 de dolari şi 3.528.725 rand sud-african.
Dominic Bruynseels deţine acţiuni sau părţi sociale în societăţi comerciale la Barclays PLC (84.065 de lire sterline), Ardora SRL (416.000 de euro), Erste Bank (117.648 de euro), Standard Bank Performance Reward Plan 2019-2021 (8.466.540 de rand sud-african), dar şi altele.
Ramona Bruynseels a câştigat 9.337 de lei ca secretar de stat în ianuarie 2018 iar din funcţia de consilier al ministrului Apărării a câştigat în perioada februarie - martie 2018 suma de 3.941 de lei. Dominic Bruynseels a obţinut venituri anuale din funcţiile de director general deţinute la trei bănci. Un exemplu în acest sens este venitul anual de 168.000 de euro obţinut ca director general al Piraeus Bank. Acesta a câştigat ca preşedinte al Consiliui de Administraţie din Standard Bank Angola suma de 25.592 de dolari anual.
De asemenea, Dominic Bruynseels a obţinut venituri din investiţii la Standard Bank, Barclays, Clerical Medical, Piraeus, First Bank, Erste Bank.
Soţul Ramonei Bruynseels a obţinut şi venituri din pensii cumulând 30.769 de lire sterline anual.
Viorel Cataramă, candidat Dreapta Liberală
Potrivit declaraţiei de avere depusă de Viorel Cataramă la BEC, acesta deţine 56 de tablouri în valoare de 2 milioane de euro, cumpărate între 1982 şi 2010, 14 statui 300.000 de euro, achiziţioante între 1993 şi 2015 şi vase decorative în valoare de 100.000 de euro.
Cataramă mai are bijuterii şi ceasuri în valoare de 685.000 de euro. Suprafaţa totală a terenurilor deţinute de Viorel Cataramă este de aproximativ 205 hectare, cumpărate între anii 1996 şi 2008.
Candidatul din partea Dreapta Liberală la alegerile prezidenţiale deţine plasamente, investiţii directe şi împrumuturi acordate în mai multe valute, la mai multe societăţi şi persoane fizice în valoare de 32.654.606 de lei.Activele sale financiare în conturi şi depozite bancare şi fonduri de investiţii însumează 253.000 de lei, 115.000 de franci eleveţieni, 20.800 de dolari şi 15 000 de euro.
Viorel Cataramă deţine două case de locuit dobândite în 2005 care însumează 6.136 metri pătraţi, o casă primită în 2006 prin donare, cu suprafaţa de 1.246 metri pătraţi, un apartament cumpărat în 2009 de 174 metri pătraţi şi un altul de 301 metri pătraţi, achiziţionat în acelaşi an. Acesta mai deţine un spaţiu comercial cu suprafaţa de 5.806 metrii pătraţi.
Totodată, potrivit declaraţiei de avere, Adina Cataramă, soţia politicianului, deţine o vilă şi un apartament cumpărate în anul 2005, respectiv 2000, care însumează 710 metri pătraţi.
Cataramă mai are un credit de 1,2 milioane de franci elveţieni, un leasing de 71 550 de euro pentru o maşină BMW X5 şi un alt leasing de 71 371 de euro pentru un Mercedes GLE, toate trei fiind contractate în anul 2018. În 2013, acesta a mai achiziţioant un ski jet Yamaha şi o barcă cu motor Chaparral.
Alexandru Cumpănaşu, candidat independent
Alexandru Cumpănaşu deţine două terenuri cu o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi, achiziţionaţi între anii 2016 şi 2017, iar soţia acestuia deţine un teren de 117 metri pătraţi, cumpărat în anul 2014, potrivit declaraţiei de avere depuse de acesta la Biroul Electoral Central.
Cumpănaşu mai deţine şi şase imobile cu o suprafaţă 872 de metri pătraţi, cumpărate între 2013 şi 2017, iar pe numele soţiei sale se regăseşte un altul de 78 de metri pătraţi.
Printre automobilele acestuia se regăsesc un Subaru din anul 2008 şi un autoturism Mercedes din anul 2018.
Activele financiare ale acestuia din conturi bancare şi fonduri de investiţii sunt în valoare de 260.862 de lei şi 17.000 de euro.Alexandru Cumpănaşu mai are şi un împrumut de 152.972 de lei către Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.
În ceea ce priveşte datoriile acestuia, acesta are un împrumur de 330.000 de euro al cărui creditor este o persoană fizică şi un altul de 171.000 de lei.
Venitul anual al lui Alexandru Cumpănaşu se ridică la suma de 1.132.933 de lei pe an, provenit din salarii, dreputri de autori şi chirii, iar soţia acestuia are un venit anual de 595.826, provenit din salarii, drepturi de autor şi prestări de servicii.
Campania electorală a început cu 30 de zile înainte de data alegerilor şi anume pe 12 octombrie. Ea se încheie în dimineaţa zilei de sâmbătă de dinaintea datei prezidenţialelor, la ora 7.00, respectiv în data de 9 noiembrie.
Mandatul Preşedintelui României este de cinci ani, iar pe 10 noiembrie va avea loc votul în ţară la prezidenţiale, între orele 07.00 şi 21.00. Al doilea tur de scrutin a fost programat să aibă loc pe 24 noiembrie, în acelaşi interval orar.
Cât despre votul în secţiile din străinătate se desfăşoară pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. Astfel, la primul tur de scrutin românii din Diaspora vor vota între 8 şi 10 noiembrie, iar la al doilea tur între 22 şi 24 noiembrie.
Citește pe alephnews.ro: Autoritățile franceze salvează peste 100 de persoane care încercau să traverseze spre Marea Britanie
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Citește pe www.zf.ro: Cum poate România să ajungă o forţă în regiune şi să lase în urmă toţi vecinii
Citește și: Gabriela Firea susţine că a fost ofertată de alte partide pentru a candida la Primăria Capitalei: „Am avut de multe ori tentaţia de a pleca”
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Trump explodează pe Truth Social. Președintele ales le spune celor 37 de persoane cu pedepse comutate de Biden să „se ducă dracului” de Crăciun
S-a terminat cu sunatul după doctori, vânatul de programări şi aşteptatul. 2025 va fi anul revoluţiei tehnologice şi în sănătate. Ce vor putea face pacienţii în viitorul apropiat. VIDEO
Vreţi să trăiţi mai mult? 6 sfaturi esenţiale de la un specialist care spune că şi-a „întinerit” vârsta cu 20 de ani
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe