WikiLeaks: Patriciu, Voiculescu, Vântu, Niculae, Becali, în Top 5 oligarhi

Subiectul telegramei, clasificate drept confidenţiale, din 2007, este "Bani şi politică: cine deţine cu adevărat România?" În document este realizat un top 5 al oligarhilor din România, precum şi al baronilor locali. În top 5 oligarhi sunt incluşi Dinu Patriciu, Dan Voiculescu, Sorin Ovidiu Vântu, Ioan Niculae, Gigi Becali.

Raportul a fost semnat Taplin. În perioadă respectivă, Mark Taplin era adjunctul ambasadorului SUA. Taplin menţionează că raportul a fost pregătit de absolventul Universităţii Indiană, Jeremy Stewart, în practica pe perioadă verii în cadrul Secţiunii Politice a Ambasadei, precizează Hotnews.

"De tranziţia României de la comunism, urmată de privatizarea întreprinderilor de stat, a beneficiat enorm un mic grup de persoane cu conexiuni la regimul care a urmat imediat după comunism şi/sau la Securitatea omniprezentă. O parte dintre aceste persoane s-a folosit de informaţie şi de relaţiile dobândite în timpul carierei în cadrul Securităţii pentru a face avere, în timp ce alţii au recrutat foşti ofiţeri de Securitate pentru a le servi interesele. În timp ce zeci de baroni locali au apărut după 1989, un mic grup de persoane foarte influente continuă să exercite o influenţa semnificativă în politică din România. Niciuna dintre aceste persoane nu este legată exclusiv de un singur partid, chiar dacă ei înşişi sunt membri. Mulţi păstrează legături obscure cu fostă Securitate din România sau cu persoane din serviciile de informaţii şi îşi promovează interesele personale prin intermediul trusturilor media pe care le deţin", se arată în documentul citat, care furnizează instantanee ale unor persoane considerate în general a fi printre «oligarhii» de frunte în România.

Potrivit sursei citate, despre Dinu Patriciu se menţionează că "este preşedintele şi acţionarul majoritar al Rompetrol Group şi un membru proeminent al PNL.

Foarte apropiat de premierul Tăriceanu, Patriciu controlează practic eşaloanele superioare ale PNL şi are un număr enorm de pârghii asupra actualului guvern. În plus, Patriciu are o relaţie strânsă şi cu fostul prim-ministru Adrian Năstase, omul aflat la putere când Patriciu a achiziţionat Rompetrol de la stat. După ani de zile în Cameră Deputaţilor, Patriciu s-a aflat într-un grup de deputaţi care a demisionat din Parlament în 2003, din cauza «legii incompatibilităţilor» care restricţiona amestecarea intereselor publice cu cele private. În ciudă acestui lucru, câţiva politicieni PNL (în special europarlamentari) datorează carierele lor politice susţinerii financiare a lui Patriciu, iar influenţa lui în acest partid este indiscutabilă.

În timpul alegerilor din 2004, Patriciu a fost o sursă majoră de fonduri pentru PNL şi a susţinut o alianţă PSD-PNL. Potrivit unor documente oficiale date publicităţii, Patriciu a donat PNL-ului aproximativ 23.000 de dolari în 2004; suma neoficială este aproape sigur mult mai mare. Totuşi, Patriciu şi-a împărţit pariurile în aceste alegeri, donând cel puţin 60.000 de dolari PSD-ului prin filiale Rompetrol.

În mai 2005 el a fost arestat (dar eliberat imediat) pentru mai multe acuzaţii de natură economică legate de privatizarea rafinăriei Petromidia, inclusiv fraudă, spălare de bani şi evaziune fiscală (conform telegramei de referinţă B). Progresul în acest caz a fost lent, în special de la începutul acestui an. Acuzaţiile ar putea fi considerate nefondate în urmă unei hotărâri judecătoreşti din iulie 2007 potrivit căreia SRI ar trebui să-i plătească acestuia daune pentru interceptarea ilegală a telefonului său. Conform unei importante reviste de business, despăgubirea ar fi fost de 600 de milioane de dolari în 2006".

În ceea ce-l priveşte pe Dan Voiculescu, se menţionează că senatorul conduce Partidul Conservator, este acţionar majoritar în grupul de afaceri Grivco şi controlează Intact Media Group.

"În iunie 2006, a fost declarat oficial colaborator al Securităţii sub numele de cod «Felix», împiedicându-l să preia funcţia de vicepremier. Deşi a insistat că rolul sau din trecut în Securitate nu a fost mai mare decât al românului de rând şi că şi-a servit ţara câştigând valută, poziţia sa din perioada comunistă de manager al unei companii în spatele căreia se afla Securitatea sugerează că a fost mai degrabă ofiţer de rang-înalt al Securităţii, decât un simplu colaborator (conform telegramei de referinţă B).

Oponent virulent al lui Băsescu şi unul dintre liderii mişcării de suspendare şi înlăturare a preşedintelui, Voiculescu a fost acuzat în instanţă în primăvară lui 2007 de spălare de bani. Prima motivaţie a lui Voiculescu, şi de fapt adevăratul scop al partidului său, este să-i protejeze interesele de afaceri. Îi lipseşte un program politic sau o ideologie limpede şi îşi aliniază partidul oportunist". De asemenea, se susţine că averea familiei Voiculescu era de aproximativ 500 de milioane de dolari în 2006.

Despre Sorin Ovidiu Vântu se spune că, deşi el susţine că înclină spre dreapta politică, nu are legături directe cu un singur partid politic, optând în schimb să le influenţeze pe toate.

"Vântu şi-a clădit iniţial averea făcând afaceri cu cupoane de privatizare, bazându-se pe o reţea de foşti ofiţeri ai Securităţii pentru informaţii de interior despre companii mari. Practicile sale de afaceri au fost controversate, poate chiar penale.

În 2000, cel mai mare fond mutual din România - o schema piramidala orchestrată de Vântu - s-a prăbuşit, păgubind aproximativ 300.000 de investitori cu circa 400 de milioane de dolari. În ianuarie 2007, a fost condamnat la doi ani de închisoare, cu posibilitate de recurs, pentru falsificare de documente care să ascundă deturnarea de fonduri de la schema piramidala pentru a finanţa o bancă. Vântu îşi menţine influenţa asupra politicii româneşti prin legături ample cu persoane din eşaloanele superioare ale guvernării din Române.

În timpul presiunilor din primăvară anului 2007 de a-l suspenda şi înlătura pe preşedintele Băsescu, Vântu l-a consiliat în mod activ pe liderul PSD Mircea Geoană în strategia sa politică şi de media. El este de asemenea legat de fostul ministru de Finanţe Sebastian Vlădescu, acum secretar de stat în cadrul ministerului, care a făcut parte din consiliul de administraţie al uneia dintre companiile lui Vântu şi este probabil încă strâns legat de el. Similar, actualul ministru de Finanţe Varujan Vosganian a primit susţinere financiară de la Vântu în anii 1990 pentru un partid de centru-dreaptă şi este astăzi, potrivit deputatului şi liderului Partidului Iniţiativa Naţională Cozmin Guşa, cel puţin «partial în buzunarul lui Vântu».

Vântu are o relaţie de prietenie puternică, recunoscută public şi de lungă durată cu fostul director SRI Radu Timofte (2001-2006) (n.r. decedat între timp), probabil oferindu-i un anumit nivel de acces în lumea informaţiilor. Influenţa sa derivă şi din legăturile cu liderul sindical Liviu Luca şi influenţa acestuia asupra sindicatelor din România, la fel ca şi din faptul că deţine Realitatea TV, versiunea romană a CNN.

Deşi se pare că nu dirijează conducerea editorială la Realitatea, la modul cotidian, el a fost atent pe parcursul suspendării preşedintelui Băsescu să menţină cât de cât impresia de echilibru în abordarea postului, mai ales după ce a devenit tot mai evident că mişcarea de suspendare susţinută de Geoană, Voiculescu şi alţii nu va trece. Valoarea netă a averii lui Vântu era estimată la aproximativ 900 de milioane de dolari în 2006".

În ceea ce-l priveşte pe Ioan Niculae, telegrama prezentată de Hotnews precizează că "se spune că Niculae menţine relaţii bune cu toate partidele mari şi fostele guverne, deşi în trecut a fost văzut că un sponsor major al PSD".

"Potrivit datelor privind finanţarea partidelor publicate de Asociaţia Pro Democraţia, în iunie 2004, Niculae a donat, peste 840.000 dolari, PSD-ului prin compania sa de asigurări ASIROM şi Rafinăria ASTRA din Ploieşti (pe care el o controlează oficial prin InterAgro cu o cotă de 6,5% şi neoficial prin acţionarul majoritar Kreyton Ltd, un holding înregistrat în Insulele Virgine). În plus, Niculae pare să aibă legături cu ofiţeri de rang-înalt din SRI şi este în prezent implicat într-un scandal cu ofiţeri de informaţii în Prahova care au fost implicaţi în vânzarea ilegală şi neimpozitată de petrol unei reţele de dealeri.

Un articol din 9 martie al ziarului Ziua susţine chiar că Niculae beneficiază de protecţia preşedintelui Băsescu, furnizându-i preşedintelui o poliţă gratuită ASIROM de asigurare de viaţă. Averea lui Niculae era de aproximativ 700 de milioane de dolari în 2006", potrivit telegramei Wikileaks citat de Hotnews.

Privitor la Gigi Becali, se menţionează că sondaje de opinie recente indicau faptul că proprietarul echipei de fotbal Steaua ocupă locul al doilea în topul popularităţii politicienilor în România, după preşedintele Băsescu.

"Se pare că sursa averii lui Becali ar putea fi identificată în comerţul cu oi făcut de tatăl sau pe piaţă neagră, dându-le beneficii agenţilor de securitate responsabili de monitorizarea sa pe când se afla în exil din cauza asocierii sale cu Garda de Fier.

Într-un interviu acordat înainte de alegerile din 2004, Becali a recunoscut că a primit aproximativ 150.000 de dolari de la familia sa când regimul Ceauşescu a căzut. (...) Becali a fost în spatele unei afaceri extrem de controversate în 1999 ce a implicat un schimb de 21 de hectare de pământ departe de Bucureşti cu un teren de aceeaşi suprafaţa aparţinând armatei în Băneasa, acum o suburbie elegantă a Bucureştiului. (...) Ironic, Becali are de asemenea o relaţie apropiată cu liderul PSD Viorel Hrebenciuc, care a sprijinit preluarea PNG de către acesta pentru a submina PRM-ul lui Vadim Tudor. În plus, Becali are unele legături cu preşedintele Băsescu, susţinându-i campania de referendum şi, lucru foarte cunoscut, sărbătorind public o victorie a echipei Steaua târziu în noapte, alături de preşedinte. Averea lui era evaluată la 950 milioane de dolari în 2006".

Drept baroni locali, în telegramă sunt menţionaţi Attila Verestoy, Viorel şi Ioan Micula, Iulian Dascălu.

Attila Verestoy, se arată în telegramă, este "principalul susţinător financiar al UDMR, a fost senator UDMR reprezentând judeţul Harghita din 1990. În prezent este liderul UDMR în Senat şi vicepreşedintele comisiei comune parlamentare de supraveghere a SRI.

Înainte de 1989, Verestoy, chimist de formaţie, a lucrat la un institut de cercetare condus de Elena Ceauşescu. În aprilie 2007, ziarul Atac a publicat afirmaţii, făcute de un fost ofiţer de Securitate, potrivit cărora Verestoy fusese recrutat de Securitate în oraşul său natal Odorheiu Secuiesc, în ciuda unei decizii din octombrie 2006 a CNSAS care indica faptul că Verestoy nu a colaborat cu Securitatea.

Din 1990, averea lui Verestoy s-a concentrat pe industria de cherestea din Harghita şi pe portofoliul său de acţiuni la bursă. El a fost de asemenea implicat într-o serie de scandaluri politice, unele dintre ele recente. În 2005, el şi ministrul PNL al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, au fost implicaţi când Ministerul român al Sănătăţii a oferit un contract de servicii spitaliceşti de 7 milioane de dolari către Hungastro (o companie de servicii în cadrul căreia Verestoy a fost, până de curând, principalul acţionar) după descalificarea principalului participant la licitaţie pe baza unui element tehnic. În mai 2007, el a fost implicat într-o posibilă schemă de insider trading după ce s-a implicat, pe Bursa Română de Valori, în tranzacţii cu acţiuni afectate de o lege curs de adoptare în Parlament. Averea sa era evaluată la aproximativ 54 de milioane de dolari în 2006".

Într-un comentariu, se arată că "jocul banilor şi politicii în România este consistent, însă nu este static" şi că influenţa «baronilor locali» s-a schimbat după alegerile din 2004 şi după schimbarea guvernului din aprilie 2007.

"Nici «oligarhii» români nu au garantată o prezenţă continuă pe scena politică românească, zguduită de preşedintele Băsescu care le-a oferit spate politic procurorilor de la DNA să ancheteze corupţia la nivel înalt. (...) Totuşi, chit că anchetele DNA au trimis pe tuşă unii jucători majori precum Tender, niciun personaj foarte influent nu a fost închis cu adevărat în România. Eforturile anticorupţie şi urmăririle penale au început în mod limpede să fâsâie după aderarea la UE, pe măsură ce vechile influenţe corupte au început să se reafirme", se mai arată în telegrama prezentată de Hotnews.