Zeci de scrisori trimise de părinţi şi profesori din Miercurea Ciuc către Comisia pentru învăţământ

Scrisorile, semnate de tineri, profesori, părinţi, politicieni şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, au fost puse în cutia poştală în prezenţa jurnaliştilor, în cadrul unei acţiuni iniţiate de deputatul UDMR Korodi Attila, sprijinit în acest demers de Federaţia Organizaţiilor de Tineret din Ciuc şi de Asociaţia Mamelor din Ciuc, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit scrisorii adresate Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport a Senatului, părinţii şi profesorii elevilor aparţinând minorităţii maghiare înţeleg necesitatea ca aceştia "să înveţe să comunice, să scrie şi să vorbească în limba română", dar apreciază că ar învăţa mai uşor materii precum Istoria şi Geografia dacă le-ar fi predate în limba maternă.

În finalul scrisorii, semnatarii lansează membrilor Comisiei pentru învăţământ a Senatului apelul să fie "europeni".

"Să arătaţi elevilor, profesorilor şi părinţilor că trăim într-o ţară în care majoritatea îşi respectă popoarele conlocuitoare şi în care a fi diferit reprezintă un atu, şi nu o slăbiciune", se arată în document.

La rândul său, iniţiatorul acţiunii, deputatul UDMR Korodi Attila, a pus în cutia poştală o scrisoare similară semnată de membrii familiei sale.

"Aici nu vorbim despre gestul de a învăţa, ci pur şi simplu de a avea nişte cunoştinţe elementare cu privire la România, care definesc economia, cultura, pentru că vorbim despre Istorie şi Geografie, şi, dacă elevii învaţă în limba maternă, au posibilitatea să îşi şi însuşească aceste cunoştinţe", a declarat corespondentului MEDIAFAX Korodi Attila.

Korodi a precizat că "în politică este foarte important să menţii rezultatele obţinute", adăugând că membrii Uniunii au depus eforturi considerabile la elaborarea şi mai ales pentru adoptarea Legii Educaţiei şi propunerea legislativă adoptată tacit, săptămâna trecută, de Camera Deputaţilor demostrează "cât de uşor pot ele să dispară".

Camera Deputaţilor a adoptat, marţea trecută, tacit, propunerea legislativă a deputatului Mircia Giurgiu potrivit căreia se elimină din Legea educaţiei prevederea privind obligativitatea predării Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor naţionale.

Mircia Giurgiu a propus, în proiect, abrogarea alineatului 8 al articolului 46 din Legea 1/2011 privind educaţia naţională, care stipulează că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale Istoria şi Geografia României să fie predate în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

Iniţiativa a fost adoptată tacit deoarece termenul stabilit pentru dezbatere şi vot final, 1 mai 2011, a fost depăşit.

Comisia pentru învăţământ a propus respingerea proiectului, iar Guvernul nu a transmis un punct de vedere cu privire la acest proiect.

Camera Deputaţilor este primul for sesizat cu acest proiect, Senatul fiind decizional.

Preşedintele Comisiei de Învăţământ din Senat, Mihail Hărdău (PDL), susţine că senatorii PSD au votat în comisie pentru predarea Istoriei şi Geografiei în limbile minorităţilor, astfel că există posibilitatea ca ei să exprime acelaşi punct de vedere la votul în Senat la proiectul lui Mircia Giurgiu.