Ziua Culturii Naţionale la Ateneu, cu preşedinte şi patriarh în faţa academicienilor

Cea de-a noua sesiune solemnă pe care Academia Română a dedicat-o Zilei Culturii Naţionale a fost susţinută în prezenţa preşedintelui României, Klaus Iohannis, care a rostit un cuvânt de salut.

"Premiile şi aplauzele primite de artiştii români în 2018 au demonstrat, din nou, că România este un partener valoros în dialogul dintre civilizaţii", a spus Iohannis.

Preşedintele a accentuat faptul că orientarea României spre spritul european s-a produs prin contribuţia elitelor.

Iohannis a vorbit despre anul 2019 şi despre evenimentele culturale programate ca o ocazie de "reafirmare a României drept un spaţiu al consacrării artistice".

"În ultimii ani, din păcate, România se distinge prin cea mai redusă rată de achiziţie de carte", a amintit Iohannis.

"Doar cultura defineşte locul comun al valorilor şi intereselor care ne unesc", a mai spus preşedintele.

Manifestarea a fost moderată de Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, care, în cuvântul de deschidere, a schiţat semnificaţia sărbătoririi Zilei Culturii Naţionale pe 15 ianuarie, data naşterii poetului Mihai Eminescu.

Potrivit lui Ioan-Aurel Pop, "cultura aceasta s-a înfăptuit de-a lungul istoriei şi se înfăptuieşte şi acum sub ochii noştri", explicând faptul că înţelesul acestui domeniu este legat de sensurile istoriei.

"Stabilirea Zilei Culturii Naţionale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei celui mai mare poet al românilor şi, pe de altă parte, propune ca temă de reflecţie rolul pe care cultura îl are în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale, în condiţiile diversităţii europene", au explicat reprezentanţii Academiei Române.

În cadrul sesiunii festive, a transmis un mesaj şi Patriarhul Daniel al Bisericii Ortodoxe Române, care a vorbit despre "rolul Bisericii în dezvoltarea culturii şi civilizaţiei româneşti", amintind şi de vremurile grele pentru oameni ai cultului din vremea comunismului. Patriarhul a prezentat Biserica ortodoxă a ultimelor trei decenii drept "protectoarea şi promotoarea valorilor româneşti".

Din partea Academiei Române au susţinut prelegeri Eugen Simion, preşedintele Secţiei de filologie şi literatură, şi Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al forului, cu temele "Cultura: A câta putere în stat?", respectiv "Statalitatea românească şi vechile sale lăcaşuri".

"Cum se situează cultura faţă de provocările globalismului?", şi-a prezentat intervenţia Eugen Simion. "Cultura încearcă să înfrângă în noi sentimentul zădărniciei trecerii noastre", a remarcat academicianul, care a definit cultura de astăzi drept "un fenomen în luptă cu legile economiei de piaţă", iar pe Eminescu, drept "simbolul identităţii noastre". "Cine citeşte articolele lui Eminescu remarcă faptul că este vorba despre un umanist european, nu un xenofob în sensul pe care îl are cuvântul azi... Eminescu, dacă are cuvinte mai aspre în articolele lui, o face într-un stat care încă nu devenise independent", a explicat criticul literar.

Prezentat ca reprezentant al culturii române de peste Prut, academicianul Mihai Cimpoi a adus un omagiu poetului naţional, în alocuţiunea intitulată "Eminescu şi Basarabia", insistând asupra "rolului esenţial pe care poezia acestuia l-a avut în păstrarea şi cultivarea limbii române şi a identităţii naţionale dincolo de graniţele ţării".

"Drumurile Basarabiei către ţară sunt blocate de natură mai rar, de politicieni, mai des", a spus Cimpoi, care a ţinut să citeze din cântecul interpretat de Dan Spătaru "Drumurile noastre toate se vor întâlni vreodată". "O să vă vorbesc în română, cu a făcut-o şi domnul Tusk aici pe scenă", a glumit academicianul. Discursul său a fost întrerupt de mai multe ori de aplauze ca reacţie la citatele din Eminescu şi la comentariile legate de unire şi identitate românească. "Sunt un român şi jumătate", a spus Cimpoi, citând momentul în care a fost definit ca "pe jumătate român".

"Basarabia vrea să fie europeană şi, bineînţeles, românească", şi-a încheiat Cimpoi intervenţia.

Din partea Guvernului au vorbit ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, şi ministrul Culturii şi Identităţii Naţionale, Valer Daniel Breaz, cei doi urmărind temele propuse în formule ca "Omagiu culturii naţionale" şi "Cultura naţională - valori, permanenţe, perspective în context european".

"Educaţia este cultura caracterului, cultura este educaţia minţii", a citat Andronescu din articolele lui Eminescu, care a amintit faptul că inspectorii şcolari din sală pot să remarce că poetul a fost revizor şcolar.

Ministrul Culturii, Daniel Breaz, a preferat un discurs în care ocazia festivă a fost bifată în multe formule administrativ-politice, ajungând să vorbească despre "vitalitatea teritorială a Uniunii Europene" şi "remodelarea judecăţilor de valoare privind obiective incluse în listele de patrimoniu universal".

Sesiunea festivă a fost urmată de un recital de poezie oferit de actorul Dorel Vişan şi de un concert susţinut de Camerata Regală.

Foaierul Ateneului Român a găzduit o expoziţie fotodocumentară realizată de Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti.

Publicul a putut să admire unul dintre cele mai preţioase manuscrise eminesciene aflate în colecţiile Bibliotecii Academiei Române, Manuscrisul 2261, conţinând "Legenda Luceafărului", precum şi ediţia facsimilată "Manuscrisele Mihai Eminescu", în 38 de volume, un proiect realizat sub coordonarea lui Eugen Simion.

"Academia Română îndeplineşte o misiune de onoare marcând în mod festiv cea de-a noua ediţie a Zilei Culturii Naţionale, sărbătoare propusă de Academia Română în urmă cu 10 ani şi consfinţită legislativ de Parlamentul României prin Legea nr. 238/2010", au notat organizatorii manifestării.

"Stabilirea Zilei Culturii Naţionale de ziua aniversară a lui Mihai Eminescu aduce, pe de o parte, un omagiu memoriei celui mai mare poet al românilor şi, pe de altă parte, propune ca temă de reflecţie rolul pe care cultura îl are în păstrarea şi cultivarea identităţii naţionale, în condiţiile diversităţii europene", potrivit prezentării oficiale a evenimentului.

Sesiunea festivă dedicată Zilei Culturii Naţionale a fost organizată de Academia Română în parteneriat cu Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă şi Artă, beneficiind de colaborarea cu Filarmonica Română, Muzeul Naţional al Literaturii Române, sub egida Primăriei Municipiului Bucureşti, şi cu Biblioteca Academiei Române.