(P) Filosofia caselor de modă care reuşesc să impresioneze cu fiecare colecţie

Clientul, central în orice strategie

Dezvoltarea de produse destinate consumului în masă pleacă de la analiza nevoilor consumatorului, iar de cele mai multe ori adresează o problemă a acestuia, ceea ce înseamnă că produsul va avea o dimensiune funcţională. În cazul caselor de modă însă, care la nivel de brand se comportă diferit, fiindcă ele dictează ce adoptă industria consumului în masă la nivel de trenduri şi reproduceri, intervin inovaţia şi un simţ estetic extrem de dezvoltat, precum şi „joaca” cu proporţiile pentru a reinterpreta uzualul şi a-i adăuga o dimensiune fantastică. Astfel, cele mai de succes case de modă analizează croieli şi produse deja existente şi anticipează ce îşi doreşte consumatorul, iar acolo unde nu există, inovează şi îl educă. Acestui proces i se adaugă traducerea designurilor prin filtrul creatorului, pentru a adăuga amprenta brandului, iar acest lucru variază între valorile estetice ale brandului: broderii manuale ce durează sute de ore în şir, minimalism sau maximalism dus la extrem, croieli inovatoare, designuri conceptuale. Seen Users a adus în spaţiul românesc de modă hiperconceptualismul prin reinterpretarea ieşită din comun a unor piese regăsite în garderoba de zi cu zi a fiecăruia. Toate aceste lucruri menţin consumatorul interesat, deoarece îşi va dori să urmărească evoluţia designerilor preferaţi.

Schimbările culturale

Moda şi cultura sunt strâns legate dintotdeauna. S-ar putea spune că moda este un produs al culturii, reprezentând o modalitate de exprimare a experienţei de viaţă a designerului şi a comunităţii din care provine, de cele mai multe ori. La rândul lor, toate aceste culturi dau naştere unor subculturi, care reinterpretează în propriul fel, asemenea diferenţelor de limbă între regiuni. Contextul socio-cultural universal a fost şi continuă să fie o sursă de inspiraţie pentru marile case de modă şi este perpetuu integrat în filosofiile de design ale acestora.
Brandul englezesc eponim Vivienne Westwood, spre exemplu, este un punct de referinţă pentru cultura punk a anilor ’70 şi integrează activismul social în creaţiile sale chiar şi acum. Chanel, un brand franţuzesc, a decis că femeile sunt suficient de încorsetate social şi nu merită să fie constrânse şi din punct de vedere vestimentar. Schiaparelli, un brand italian, concura în mod direct cu Chanel pe vremuri pentru revolte sociale prin modă, introducând siluetele masculine, precum umerii exageraţi şi salopetele cu buzunare, dar şi prin adopţia producţiei standardizate ce nu era comună la acel moment, conform CR Fashion Book. Alexander McQueen, un alt brand englezesc, a urmărit să emancipeze femeia prin a o pune în centrul narativului şi a o face impunătoare prin ţinute teatrale.

Indiferent de filosofie, elementul comun al caselor de modă ce reuşesc să impresioneze la nivel global cu fiecare colecţie produsă este întotdeauna inovaţia sau urmărirea pulsului cultural ce plasează consumatorul în centrul poveştii.