(P) Rotaţia celor cinci roţi ale maşinii nu este un moft!

Uzura anvelopelor este un fenomen normal. La fel de normală este nu doar uzura diferită a roţilor de pe faţă faţă de cele spate, dar şi uzura dintre roţile de pe stânga şi cele de pe dreapta. Desigur, asta nu înseamnă că veţi ajunge în situaţia ca, la o exploatare normală, să ajungeţi să aveţi pneuri foarte tocite pe o roată şi aproape noi pe alta. Dar diferenţe vor exista cu siguranţă şi asta chiar mai repede decât vă aşteptaţi. De asemenea, nu vă bazaţi neapărat pe faptul că aveţi anvelope noi. Acestea au o uzură iniţială diferită tocmai din cauza profilului mai adânc şi al gradului de flexibilitate al canalizaţiilor anvelopei.

De asemenea, trebuie precizat că roţile se uzează neuniform pe o maşină. Cel mai simplu se observă acest fenomen la vehiculele cu tracţiune faţă. Întrucât această punte este de bază atât pentru accelerare cât şi pentru frânare sau virare, va avea o uzură mai accentuată. La vehiculele cu tracţiunea pe puntea spate, repartizarea eforturilor între cele două punţi va diminua diferenţele. Dar totuşi vor exista.

Prin urmare, este foarte important să vă rotiţi anvelopele astfel încât să asiguraţi uzura uniformă a acestora. O utilizare corespunzătoare va duce la prelungirea duratei lor de. În această utilizare corespunzătoare intră, desigur, şi rotirea lor. Nu uitaţi şi de roata de rezervă, dacă aveţi aşa ceva. În mod normal, rotaţia anvelopelor trebuie făcută la fiecare 10.000 de kilometri. Totodată, veţi putea verifica şi echilibrarea acestora.

Atunci când rotiţi toate cele cinci roţi (inclusiv cea de rezervă) puteţi aplica următoarele metode. Această soluţie funcţionează indiferent dacă maşina este cu tracţiune faţă, spate (cu propulsie) sau integrală, dar este aplicabilă numai dacă toate cele cinci roţi au tipodimensiuni egale.

Roata stânga-faţă se mută pe stânga-spate.

Roata stânga-spate se mută pe dreapta faţă.

Roata dreapta-faţă se mută pe rezervă.

Rezerva se mută pe dreapta-spate.

Iar roata dreapta-spate se mută pe stânga-faţă încheind, astfel, ciclul rotaţiei.

Mai există şi o altă metodă, relativ mai simplă.

Mutaţi roata stânga faţă pe rezervă.

Rezerva o mutaţi pe dreapta-spate.

Roata dreapta spate merge pe dreapta faţă.

Roata dreapta faţă merge pe stânga spate.

Iar roata stânga spate merge pe stânga faţă.

Indiferent ce soluţie alegeţi, va trebui să o respectaţi la fiecare rotaţie a anvelopelor. Astfel, fiecare dintre roţi va ajunge în fiecare colţ al maşinii. Dacă în schimb aveţi o maşină cu roată de rezervă de dimensiuni reduse, aceasta nu mai poate fi luată în considerare.  O metodă des întâlnită, dar nu este recomandabilă celor care fac mai puţin de 20.000 km pe sezon, este schimbarea în doi paşi.

Astfel, după ce parcurgeţi primii 10.000 de km schimbaţi roţile de pe faţă pe spate iar, după alţi 10.000 de km, mutaţi roţile de pe stânga pe dreapta.  

Pentru vehiculele cu tracţiune integrală sau propulsie (tracţiune spate) se recomandă sistemul cu încrucişarea din spate, adică:

Roata stânga-spate se mută pe dreapta-faţă.

Roata dreapta-faţă se mută pe dreapta-spate.

Roata dreapta-spate se mută pe stânga-faţă.

Roata stânga-faţă se mută pe stânga-spate.

Dacă aveţi un autoturism cu roţi de dimensiuni diferite pe faţă, faţă de spate, atunci singura variantă este să mutaţi roţile de pe stânga pe dreapta şi invers.

Deşi există mai multe modalităţi de a roti anvelopele (de iarnă sau de vară) pe o maşină, există încă foarte mulţi şoferi care ignoră această operaţiune. Prin urmare, aceştia ajung să plătească mai mult pentru anvelope. Cei care au vehicule cu tracţiune integrală permanentă, în mod special, se vor vedea nevoiţi să înlocuiască toate cele patru anvelope deşi două dintre ele (în general cele care au fost pe spate) vor mai avea suficient profil pentru un sezon.

În consecinţă, rotaţia anvelopelor nu doar că nu este un moft. Este o modalitate inteligentă de economisire fără a face niciun fel de rabat de la siguranţă.