Politicienii pot împinge ţara în faliment prin cheltuieli nesăbuite. Ce trebuie să înveţe România din criza datoriilor suverane

Greciei i s-a şters săptămâna trecută 100 mld. euro din datoria uriaşă de 350 mld. euro, dar asta nu înseamnă că pentru greci se anunţă vremuri mai bune. Estimările arată că abia în 2020 datoria ţării va scădea la 120% din PIB, ceea ce înseamnă că grecii va trebui să se obişnuiască cu gustul amar al austerităţii cu mult dincolo de orizontul de timp enunţat.

Pentru că procentul datoriei de 120% din PIB înseamnă dublul a ceea ce cer tratatele europene, anume menţinerea nivelului datoriei la sub 60% din PIB.

Ce lecţie trebuie să înveţe România, a cărei datorie publică este încă sub control, sub 40% din PIB (31% anul trecut)? Datoria publică a RomÂniei, deşi mică, a înregistrat un salt spectaculos, de la 12,4% din PIB în 2006 la 31% din PIB în 2010 şi la 37% în primele opt luni din 2011. Este un salt major, practic datoria aproape s-a dublat la fiecare doi ani, ceea ce arată că oricât de mic ar fi nivelul datoriei, în condiţii dure macroeconomice derapajul cheltuielilor bugetare poate să fie de nestăpânit.

Deja cheltuiala cu dobânzile s-a triplat în trei ani, la 10 mld. lei.

"Datoria nu trebuie să crească prea repede. Practic, ea creşte cu valoarea deficitului şi, dacă creşte, ideal este să crească şi PIB-ul. Dar dacă ai şi un an în care PIB-ul scade şi trebuie să finanţeze investiţii, învăţământ etc., atunci, într-adevăr, ai o mare problemă şi lucrurile pot scăpa de sub control. Pentru că după un anumit punct devine mult prea scump, de la un an la altul, să finanţezi deficitul şi să rambursezi datoria", spune analistul financiar Dragoş Cabat.

Nivelul fixat de Tratatul de la Maastricht pentru un nivel acceptabil de deficit este de sub 60% din PIB, dar multe ţări, între care şi Grecia, nu au respectat acest prag. Cabat arată că capcana în care s-a intrat a fost următoarea: lasă că o să avem creştere şi o să plătim. Grecii au mers şi ei pe această formulă şi au continuat aşa pentru că au avut şi de unde lua bani şi li s-a dat bani cât au cerut.

Citeşte mai mult pe www.zf.ro