După 30 de ani - În căutarea revoluţiei pierdute | Ceauşescu înainte de întâlnirea de la Malta. Veaceslav Samoşkin: Toată lumea a aşteptat ca el să cedeze puterea

La 30 de ani de la întâlnirea Bush-Gorbaciov, desfăşurată pe crucişătorul sovietic Maxim Gorki, una dintre întrebările rămase fără răspuns este dacă, în discuţiile lor, liderii celor două superputeri s-au referit explicit la Nicolae Ceauşescu sau România. Avea semnale Ceauşescu că urmează să fie debarcat?

La 13 noiembrie 1989, Nicolae Ceauşescu fusese informat de Departamentul Securităţii Statului că, la întrunirea şefilor de stat şi de guvern din ţările membre NATO, s-a hotărât repartizarea problemelor României către Franţa, urmând ca situaţia din ţara noastră să fie subiect al discuţiilor Mitterrand-Gorbaciov. Înainte de întâlnirea de la Malta, liderul sovietic avusese discuţii la 25-26 noiembrie 89 cu preşedintele francez, urmate la 1 decembrie de întâlnirea cu Papa Ioan Paul al II-lea, la Vatican.

Într-un articol dedicat summit-ului de la Malta şi publicat pe site-ul Asociaţiei Europeane de Studii Geopolitice şi Politice (www.aesgs.ro), istoricul Constantin Corneanu notează: „ <Jocul diplomatic> dintre cele două superputeri avea să fie relevat preşedintelui Re­pu­bli­cii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, la data de 1 decembrie 1989, prin Nota strict secretă cu nr. 0075/989 înaintată olograf de către generalul-colonel Iulian Vlad, şeful De­par­tamentului Securităţii Statului (DSS), care menţiona următoarele: <În cadrul noilor convorbiri la nivel înalt dintre SUA şi URSS, organizate la iniţiativa sovie­ti­cilor, cele două părţi vor aborda cu prioritate probleme privind redefinirea sfe­re­lor de in­flu­en­ţă şi elaborarea unei noi strategii comune care să le asigure, în con­ti­nuare, un rol do­minant în toate problemele internaţionale. (…) Se urmăreşte sta­bi­lirea unui nou echilibru pe continentul European care să permită atenuarea trep­tată a dife­ren­ţelor de sistem politic şi economic între ţările socialiste şi cele ca­pi­taliste şi asi­gu­rarea transpunerii în practică a conceptelor privind «dezi­deo­lo­gi­zarea relaţiilor interna­ţio­nale» şi crearea aşa-numitei «case comune euro­pene». Analiş­tii DSS de la Bu­cu­reşti apreciau că la Malta <ar urma să se discute şi pro­blema exer­ci­tării de noi presiuni coordonate asupra acelor ţări socialiste care nu au trecut la apli­ca­rea de «reforme reale», fiind avute în vedere îndeosebi R. P. Chineză, Cuba şi România”.

Citeşte continuarea pe platforma REVOLUTIONS.