Revoluție 30

După 30 de ani – în căutarea Revoluţiei pierdute. Ultima Constituţie comunistă, un instrument folosit pentru iluzii şi control (Partea I)

13:04, 06 Nov. 2019
Dintre cele trei Constituţii pe care România le-a avut până în decembrie 89, cea din 1965 a dăinuit cel mai mult în viaţa societăţii, fiind folosită de regimul comunist atât pentru a crea iluzia unui regim destins, deschis, cât şi ca instrument de control al populaţiei.

INTERVIU document din 1996. Corneliu Mănescu: „1989 este deznodământul, este sfârşitul unei lungi perioade de nemulţumiri care deveneau paroxistice” (Partea a II-a) – AUDIO

07:20, 31 Oct. 2019
Fostul ministru de Externe, Corneliu Mănescu, (1916-2000) a fost unul dintre semnatarii ”Scrisorii celor 6”, un gest de opoziţie în interiorul Partidului Comunist Român, care nu a rămas nesancţionat de Nicolae Ceauşescu, fostul secretar general dorind să arate că menţine sub un control strict PCR. Campania Revoluţie 30 vă prezintă cea de-a doua parte a interviului realizat de istoricul Marius Oprea cu Corneliu Mănescu şi care a fost realizat în 1996.

INTERVIU document. Istoricul Marius Oprea şi Corneliu Mănescu (1996): ”După Scrisoarea celor 6, a urmat pentru mine o anchetă care a durat opt luni” (Partea I)

08:29, 30 Oct. 2019
Fostul ministru de Externe, Corneliu Mănescu, (1916-2000) a fost unul dintre semnatarii ”Scrisorii celor 6”, un gest de opoziţie în interiorul Partidului Comunist Român, care nu a rămas nesancţionat de Nicolae Ceauşescu, fostul secretar general dorind să arate că menţine sub un control strict PCR. Campania Revoluţie 30 vă prezintă un interviu realizat de istoricul Marius Oprea cu Corneliu Mănescu şi care a fost realizat în 1996.

Ion Gheorghe Maurer, în dialog cu Marius Oprea: După accidentul avut, Ceauşescu nu mai avea cum să mă omoare (Partea a IV-a) – Suport AUDIO

07:51, 25 Oct. 2019
Fostul premier comunist I. Gh. Maurer mărturiseşte în ultima parte a interviului acordat istoricului Marius Oprea, în anul 1996, că ştia că este urmărit de Securitate şi că a trăit Revoluţia din 1989 cu sentimente amestecate, dar a înţeles că românii sunt capabili se ridice împotriva lui Ceauşescu.

Revoluţie 30. Interviu de excepţie cu Ion Gheorghe Maurer, realizat de istoricul Marius Oprea: Eu n-am văzut pe nimeni avînd curajul să ia poziţie împotriva lui Ceauşescu | AUDIO

07:33, 23 Oct. 2019
Fostul premier comunist Ion Gheorghe Maurer a simţit pe propria piele modul de conducere dictatorial al lui N. Ceauşescu şi cât de periculos era, astfel că nimeni nu a avut curaj să se ridice împotriva lui, după cum mărturiseşte în a treia parte a interviului acordat istoricului Marius Oprea în 1996.

„Omeneşte vorbind, eu am iubit trei lucruri: femeile, vânătoarea şi vinurile bune”. Un interviu inedit cu Ion Gheorghe Maurer realizat de istoricul Marius Oprea – AUDIO

07:37, 16 Oct. 2019
Istoricul Marius Oprea: Într-o discuţie pe care am purtat-o cu Ion Gheorghe Maurer în primele zile ale lunii martie 1996, pe atunci în vîrstă de 93 de ani, venerabilul politician comunist, aproape orb, a dat dovadă de o luciditate şi o memorie neaşteptate pentru starea critică a sănătăţii sale.

După 30 de ani – în căutarea Revoluţiei pierdute: “Am cravata mea, sunt pionier/ Şi mă mândresc cu ea, sunt pionier” (Partea a II-a)

08:17, 04 Oct. 2019
O trecere în revistă a îndatoririlor pionierului din clasele V-VIII arată că politicul îşi punea puternic amprenta asupra formării viitorului cetăţean al RSR, el având obligaţia de a iubi cu ardoare patria socialistă, punând mai presus de orice interesele ţării.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Copilărie şi adolescenţă “sub acoperire”: Şoim al patriei, pionier, utecist (Partea I)

07:21, 02 Oct. 2019
Înainte de 1989, învăţământul a fost intens politizat, elevii şi studenţii fiind cuprinşi în organizaţii aflate sub conducerea partidului unic, PCR. Preşcolarii, elevii şi studenţii erau şoimi ai patriei, pionieri şi utecişti, educaţi să devină “fii de nădejde” ai patriei şi poporului.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Mărturii din infern: Lumea plângea în hohote, se auzeau blesteme, iar securiştii arestau (Partea a II-a)

08:11, 25 Sept. 2019
Fiecare lăcaş de cult dărâmat a semănat durere în sufletul enoriaşilor şi al preoţilor parohi din Bucureşti. Cei care au trăit astfel de momente s-au destăinuit şi, chiar si acum după mai bine de 30 de ani, e greu de înţeles cum s-a putut întâmpla aşa ceva.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Biserici dărâmate, cimitire distruse. Martor: “Această experienţă, pe care n-aş dori-o nimănui, aş numi-o Apocalipsă!” (Partea I)

07:48, 20 Sept. 2019
Planul de sistematizare al epocii Ceauşescu a dus la distrugerea a 40.000 de locuinţe, construcţii administrative, monumente, biserici şi mănăstiri în Bucureşti. Cinci dintre lăcaşele de cult demolate sau mutate vor reînvia curând prin construirea Catedralei Neamului.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Doina Cornea, glasul disidenţei anticomuniste, transmis printr-o păpuşă (Partea a III-a)

08:10, 18 Sept. 2019
Printre obiectele lăsate moştenire generaţiilor viitoare de celebra disidentă anticomunistă Doina Cornea se numără şi o păpuşă. Mânuită cu măiestrie de Doina Cornea, păpuşa a reuşit să dea glas nedreptăţilor la care erau supuşi românii înainte de 1989.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Mircea Dinescu, hăituit de Securitate: În clipa aia am văzut pentru prima dată cum arată băieţii de la filaj (Partea a II-a)

07:45, 13 Sept. 2019
Regulile impuse de regimul Ceauşescu cetăţenilor săi erau dure, iar cei care îndrăzneau să le conteste aveau de-a face cu Securitatea. Securiştii ajunseseră să planteze microfoane şi în farfurie, poetul şi disidentul Mircea Dinescu fiind ţinta unei astfel de operaţiuni.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Dumitru Dincă: Dacă din greşeală nu aveai serviciu, te băga la închisoare (Partea I) (VIDEO)

07:51, 11 Sept. 2019
În România socialistă, viaţa şi activităţile de zi cu zi erau o continuă provocare, de la mersul la şcoală sau la serviciu, până la petrecerea timpului liber în familie sau cu prietenii. Nu se admitea parazitismul social, iar cine era prins că “o arde pe străzi” risca închisoarea.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Nicolae Ceauşescu drept de viaţă şi de moarte asupra satelor şi oraşelor (Partea a II-a)

07:32, 06 Sept. 2019
În 1989 planul de sistematizare a satelor şi oraşelor era în plin avânt, în ciuda reticenţelor, criticilor şi disidenţelor din ţară şi străinătate. Aşa cum remarca istoricul Mihnea Berindei, “numai evenimentele din decembrie 1989 au putut să curme această demenţă totalitară”.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? Drama ţăranilor mutaţi cu forţa la bloc (Partea I)

07:38, 04 Sept. 2019
Înainte de 1989, oraşele şi satele din România au fost victimele unui plan de sistematizare, care a luat amploare după cutremurul din 1977. Protestele faţă de planurile lui Nicolae Ceauşescu au trecut dincolo graniţele ţării şi au generat o mişcare de solidaritate cu satele româneşti unică în Europa.

Revoluţie 30. Din trecutul comunist, în viitorul capitalist. Cum s-au transformat Circurile foamei în Cornul abundenţei

08:05, 28 Aug. 2019
La peste 30 de ani de la momentul în care regimul comunist pornea un proiect ambiţios, "Complexuri Comerciale Agroindustriale", românii privesc spre locurile destinate acestora şi văd Cornul Abundenţei. Sub cupolele unde se aflau cantinele sociale acum se adăpostesc marile malluri.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? (Partea a III-a). Adrian Kali: Unii spun ca era bine ca ne-am plătit datoriile. Nu aveam apă caldă, nu aveam o grămadă de chestii

08:08, 23 Aug. 2019
În anii 80, pericolul intrării ţării în incapacitate de plată l-a determinat pe Nicolae Ceauşescu să anunţe că România intenţiona să-şi achite datoria externă, măsură ce avea să se răsfângă asupra populaţiei prin restricţii şi interdicţii.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? (PARTEA a II-a) Alis Grasu: Ne descurcam din aproape în aproape

07:27, 21 Aug. 2019
Înainte de 1989, nu numai alimentele erau raţionalizate, ci şi benzina, chiar dacă maşina era un lux şi nu aveai dreptul să circuli tot timpul. Iar viaţa şi moartea erau guvernate de aceleaşi reguli care frizau absurdul.

Tu ştii de ce ne-am luat raţia de libertate? (PARTEA I) Dan Voinea: Zeci de mii de ţărani au intrat în puşcărie pentru că au îndrăznit să ia de pe câmp resturi de porumb

07:35, 16 Aug. 2019
La 30 de ani de la Revoluţie, procurarea alimentelor şi a produselor de bază nu mai este o cursă contracronometru, de supravieţuire cum era înainte de 1989, ci a devenit chiar un mod de petrecere a timpului liber, cu plimbări relaxate printre rafturile ticsite ale supermarketurilor, unele dintre ele urmaşe ale celebrelor Circuri ale Foamei.

VIDEO După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute. Adevărul lui Laszlo Tokes: Am fost un oponent paşnic al regimului Ceauşescu/ Un erou sau primul fake? (partea a III-a)

08:10, 14 Aug. 2019
La 30 de ani de la revolta de la Timişoara, Laszlo Tokes rememorează momentele din 15-16 decembrie 1989 şi spune că a fost o mişcare spontană şi absolut naturală până la un punct, când a fost deturnată de provocatorii Securităţii.

După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute. Tőkés László, faţă în faţă cu istoricii (partea a II-a)

07:59, 09 Aug. 2019
Subiect de dezbatere în interviuri şi cărţi, Laszlo Tokes e unanim recunoscut ca declanşator al Revoluţiei române, dincolo de scopul şi motivaţiile acţiunilor sale. Iar acţiunile pastorului reformat au venit pe fondul unor aşteptări şi urma să se întâmple în acele zile în Timişoara.

După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute. Tőkés László, erou sau primul fake al Revoluţiei? (PARTEA I)

07:37, 07 Aug. 2019
La 30 de ani de la Revoluţia din decembrie 1989, László Tőkés, considerat scânteia revoltei anti-Ceauşescu, eroul mişcării care a dus la căderea comunismului, este mai mult contestat, decât adulat.

După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute | 1989.Vântul schimbării în Europa de Est. Drumul ocolit al Revoluţiei către Timişoara (PARTEA A II-A)

07:29, 31 Iul. 2019
1989 este consemnat ca anul schimbării în Europa de Est, un an dramatic cu superlative pe măsură: cea mai liniştită revoluţie în Ungaria şi cea mai sângeroasă în România. A fost anul unor proteste de amploare, al deschiderii graniţelor către Occident, al căderii Zidului Berlinului, al primelor alegeri libere.

După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute | 1989. Vântul schimbării în Europa de Est. Drumul ocolit al Revoluţiei către Timişoara (PARTEA I)

08:13, 24 Iul. 2019
1989 este consemnat ca anul schimbării în Europa de Est, un an dramatic cu superlative pe măsură: cea mai liniştită revoluţie în Ungaria şi cea mai sângeroasă în România. A fost anul unor proteste de amploare, al deschiderii graniţelor către Occident, al căderii Zidului Berlinului, al primelor alegeri libere.

După 30 de ani, în căutarea Revoluţiei pierdute | Şi dacă nu a fost lovitură de stat, şi am făcut într-adevăr o revoluţie, am ştiut, noi, românii, ce revoluţie am făcut?

08:16, 17 Iul. 2019
16-22 decembrie 1989. Revoluţie, lovitură de stat sau un simplu eveniment istoric care a marcat trecerea de la dictatură la democraţie? După 30 de ani, istorici, analişti, jurnalişti şi nu în ultimul rând oamenii simpli, mai caută răspunsul la această întrebare şi la multe altele.