OPINIE  Blocarea emoţiilor şi riscul de îmbolnăvire

Structura de personalitate croită încă din copilărie ne predispune la sănătate sau boală. Asta depinde de cum ne este dirijat ghemul personalităţii de către părinţi şi apropiaţi, ce am învăţat de la ei despre cum să îţi trăieşti viaţa şi ce poziţie să adopţi în faţa ei.

De asta unii dintre noi sunt calmi, relaxaţi, voioşi, plini de energie şi cu o rezistenţă mai mare la stres iar alţii sunt morocănoşi, trişti şi mai apatici, mereu vulnerabili şi expuşi factorilor de stres.

Degajat şi liber sau închistat şi îngrădit?

Tu ce alegi? Să fii relaxat şi să spui lucrurilor pe nume? Te descarci şi scapi de tensiunea nervoasă? Sau eşti mai mult preocupat de liniştea celor din jur şi nu vrei să îi deranjezi? Aduni mai multe gânduri şi trăiri negative pentru că nu îţi găseşti curajul de a te exprima? Alegi să rămâi în rolul de victimă şi să te loveşti de propriile trăiri? Te gândesti cum e mai bine, să le spui sa nu oameniilor ceea ce te macină, din teamă poate să nu îi răneşti? Sau decizi că este timpul să exprimi tot ce simţi şi să te eliberezi?
Ar fi indicat ca decizia să îţi fie poziţionată la mijlocul celor expuse mai sus, într-un continuum echilibru. Să nu fim coşul de gunoi al resentimentelor dar nici să reacţionăm violent împărtăşind tot ce nu ne convine.

Unde ne duce reprimarea emoţiilor?

De cele mai multe ori, atunci când nu ne exprimăm emoţiile, corpul şi psihicul au de suferit. Atunci când acest comportament persistă, există un risc de afectare, de la dureri fizice (somatizare), la afectare psihică şi chiar organică.
În cazul în care punem o barieră în calea emoţiilor şi nu reuşim să le eliberăm, riscăm să  devenim furioşi iar asta reprezintă un bumerang pentru sănătatea noastră. Un studiu al Universităţii Creighton, Nebraska pe 61 subiecţi cu cancer de colon a relevat că furia afectează sistemul imunitar, organismul devenind astfel mai slab în faţa bolilor.

Traumele din trecut

,,Poate că este ultima speranţă de care se agaţă părinţii alcoolici: iluzia că n-au aflat copiii. Că nu văd. De parcă haosul poate fi ascuns. ,,Nu, haosul nu poate fi nici măcar îngropat, ci doar se lasă moştenire”. (F.B.) Aşadar, tot haosul traumelor din trecut va ieşi la suprafaţă dacă nu înveţi să te eliberezi, să discuţi despre ele şi să le vindeci. Adunate şi ţinute în tine vor fi precum conţinutul unei băuturi acidulate pe care ai agitat-o prea mult; la un moment dat când dopul se va deschide, îţi va afecta ceva anex sufletului tău, fie o tulburare psihică, una autoimună sau de altă natură organică. Presiunea neeliberată erodează sufletul şi apoi organismul, precum o pată de rugină netratată la timp.

Te poţi exprima liber în România anilor 2022?

Se acceptă discuţiile libere în care să îţi exprimi părerile despre cum ţi se pare şi cum crezi că ar fi mai bine? Sau este preferată tăcerea şi supuşenia? Cineva îmi spune: ,,consider capacitatea de a spune lucrurilor pe nume un aspect foarte important pentru funcţionarea noastră emoţională. Este bine şi de preferat să ne exprimăm nemulţumirile dar consider că maniera diplomată este cea mai corectă. Indiferent de situaţie, exprimarea nemulţumirilor sau a emoţiilor atunci când simţim nevoia să le transmitem este sănătoasă. Procedând aşa, avem avantajul de a ne elibera, de a nu avea resentimente faţă de sine şi de a evita vinovăţia şi overthinking-ul care apar în momentul în care nu ne exprimăm corect. Singurul dezavantaj este faptul că oamenii privesc cu teamă persoanele asumate şi directe. Va fi mai dificil să îţi faci prieteni sau să fii primit în anumite anturaje”. Drept urmare, comunicarea directă fără ocolişuri are şi aceste riscuri, de a fi marginalizat, mai ales de către cei care nu tolerează sinceritatea şi nu îşi doresc o remediere a situaţiei; ca în vremurile socialiste când elevii nu aveau dreptul să pună întrebări profesorilor ci doar să asculte cu sfinţenie predarea lecţiei. Vremurile s-au schimbat, se ia atitudine şi se critică mult în mass-media dar în societate se preferă angajaţii şi clienţii supuşi şi fără prea multe solicitări verbale.
Consider că merită orice sacrificiu actual care duce la bunăstarea noastră îndelungată, atâta timp cât rămânem în echilibru, nu rănim şi doar ne îngrijim de sufletele noastre.

Recomandări pentru a sta departe de boli

Este bine să practici sinceritatea emoţională în fiecare zi şi să ,,nu joci teatru” la nesfârşit. Toate sentimentele negative înmagazinate mult timp vor ieşi la suprafaţă şi te vor trata ca un bumerang. Stabileşte-ţi limite cu cei din jur şi nu permite să îţi fie încălcate. Prioritatea o reprezinţi tu şi este indicat să îţi iei ceva timp în fiecare zi pentru o introspecţie şi o mai bună cunoaştere a ta şi a sentimentelor ce îţi aparţin. Dimineaţa la un ceai sau la o cafea, când te rogi, când meditezi, într-o pauză de la serviciu sau o plimbare la sfârşitul zilei; reprezintă timpul petrecut cu tine. Furtuna aceasta de activităţi zilnice cu telefonul mobil activat în permanenţă ne transformă în roboţi care uită din ce în ce mai mult substratul vieţii şi mai ales de propriul suflet. ,,Am rătăcit mult timp, atât de mult, încât am uitat că aveam un suflet. Am aparţinut oamenilor şi lucrurilor. Mi-am împlinit toate ambiţiile şi m-am bucurat de toate fericirile dar nu mi-am aparţinut mie însumi. A trebuit să înţeleg în mod conştient că îmi pierdusem sufletul” (C.G.Jung)

Aşadar fiţi concentraţi la ce se întâmplă în jurul vostru, admiraţi dinamica naturii, bucuraţi-vă şi prioritizaţi-vă nevoile sufleteşti.

Contributor: Dr. Cozmin Mihai, medic psihiatru