Bolile bacteriene rezistente la antibiotice vor provoca peste 39 de milioane de decese

Cercetătorii avertizează că în următoarele decenii, rezistenţa la antibiotice va deveni o ameninţare majoră, provocând milioane de decese în întreaga lume.

Conform previziunilor, în perioada 2025-2050, bolile bacteriene rezistente la antibioticele existente vor cauza direct peste 39 de milioane de decese la nivel global. În plus, acestea vor contribui indirect la alte 169 de milioane de decese.

Cifrele alarmante reprezintă o creştere semnificativă faţă de situaţia actuală.

Studiul arată că până în 2050, dacă nu se iau măsuri urgente, numărul anual de decese cauzate direct de rezistenţa la antibiotice va ajunge la 1,91 milioane. În acelaşi timp, decesele asociate indirect cu această problemă vor atinge 8,22 milioane pe an. Aceste cifre reprezintă creşteri de aproape 68% şi, respectiv, 75% faţă de situaţia din 2022, relatează Reuters.

Impactul acestei crize nu se limitează doar la sănătatea publică. Cercetătorii estimează că până în 2030, economiile vor suferi pierderi anuale ale produsului intern brut cuprinse între 1.000 şi 3.400 de miliarde de dolari.

Persoanele în vârstă, cele mai vulnerabile

Persoanele în vârstă sunt cele mai vulnerabile în faţa acestei ameninţări. În ultimele trei decenii, decesele legate de rezistenţa la antibiotice în rândul adulţilor peste 70 de ani au crescut cu peste 80%.
De asemenea, ţările cu venituri mici şi medii sunt cele mai afectate. Africa Subsahariană şi Asia de Sud înregistrează cele mai mari rate ale deceselor cauzate de rezistenţa la antibiotice, în special din cauza tuberculozei multirezistente.

Criză este în mare parte cauzată de folosirea greşită şi excesivă a antibioticelor în tratarea, prevenirea şi controlul infecţiilor la oameni, animale şi plante.

Cu toate acestea, cercetătorii oferă şi o rază de speranţă. Ei estimează că 92 de milioane de vieţi ar putea fi salvate între 2025 şi 2050 dacă se iau măsuri adecvate. Acestea includ îmbunătăţirea îngrijirii pentru infecţiile grave, dezvoltarea de noi vaccinuri şi implementarea unor protocoale medicale mai judicioase în utilizarea antibioticelor.

Studiul, realizat de o echipă internaţională de cercetători, s-a bazat pe date extinse, analizând înregistrările a 520 de milioane de persoane din 204 ţări. Rezultatele vor fi prezentate la reuniunea la nivel înalt a Adunării Generale a ONU din 26 septembrie, care va aborda această problemă globală urgentă.