Cum arată portretul pacientului român bolnav de cancer colorectal

Chiar dacă, la nivel mondial, cele mai frecvente tipuri de neoplasm sunt cancerul de sân şi cel de plămâni, în România, în anul 2020, cancerul colorectal a devenit cel mai diagnosticat tip de cancer (12.938 cazuri).

„Cancerul colorectal a început să afecteze pacienţi din ce în ce mai tineri. Dacă în anii ‘80, vârsta medie de diagnosticare era de 77 de ani, în prezent, aceasta a scăzut până la 66 de ani însă începem să vedem din ce în ce mai mulţi pacienţi chiar sub 45 de ani care sunt diagnosticaţi cu această afecţiune. Potrivit statisticilor, principalele caracteristici ale pacientului diagnosticat cu cancer colorectal sunt următoarele: bărbat din mediul urban, fumător, consumator de alcool, carne roşie şi carne procesată, supraponderal sau obez, cu un consum redus de fibre, fructe şi legume. Pentru a explica aceste caracteristici este important să precizăm că incidenţa cancerului colorectal este de aproape două ori mai mare la bărbaţi, iar locuitorii din mediul urban sunt mai expuşi riscului de dezvoltare a acestui tip de cancer din cauza nivelului ridicat de trai asociat cu consumul mai mare de alimente procesate şi sedentarism. Cercetările în domeniu au sugerat o strânsă legătură între dezvoltarea cancerului de colon şi consumul de carne roşie, alimente procesat, alcool şi fumat. Îmbunătăţirea stilului de viaţă înseamnă înlocuirea acestor factori de risc cu dieta bogată în fructe şi legume, peşte, carne albă, lactate, ouă, cereale, precum şi cu adoptarea unui stil de viaţă activ, cu efort fizic constant”, afirmă Dr. Adelina Popescu, medic primar gastroenterolog la clinica DigestMed.

Se descoperă în stadiu avansat

Potrivit specialistei, cancerul colorectal se manifestă, în majoritatea cazurilor, într-un stadiu avansat. Arareori este descoperit întâmplător cu ocazia efecturării unei colonoscopii sau unei alte investigaţii imagistice, recomandate pentru altă patologie.

„Printre manifestările alarmante care ar trebui să determine pacientul să meargă la medicul specialist se numără: prezenţa sângelui în scaun, scaune diareice recurente, constipaţie brusc instalată sau agravată, durere abdominală recurentă, scădere în greutate inexplicabilă, vărsături, mărire de volum a abdomenului, masă tumorală abdominală, anemie decelată în analizele uzuale. Totuşi, aş vrea să atrag atenţia asupra faptului că, din cauza accesului facil la informaţii medicale mai mult sau mai puţin corecte, o bună parte dintre pacienţi au tendinţa de a-şi căuta diagnosticul pe Google la primele simptome digestive. Când ajung la medicul specialist, majoritatea consideră ca are cancer şi dezvoltă tulburări anxios-depresive pe fondul unor afecţiuni care, de fapt, nu există. În urma evaluării clinice, a analizelor şi investigaţiilor imagistice recomandate, medicul specialist poate diferenţia o afecţiune organică gravă de una funcţională, inofensivă”, adaugă specialista.

Screeningul este reprezentat de investigaţii necesare depistării precoce a unor forme de cancer. În cazul cancerului colorectal, aceste investigaţii ar trebui începute odată cu împlinirea vârstei de 50 de ani. Prima metodă de screening este testul de hemoragii oculte. O altă metodă de screening, superioară testului de hemoragii oculte, este colonoscopia, investigaţia considerată „gold standard” în diagnosticarea polipilor colonici şi a cancerului colorectal, aceasta recomandându-se a fi repetată o dată la 10 ani.

Cancerul colorectal poate fi curabil în stadiul incipient, supravieţuirea la cinci ani fiind de până la 90%. În stadiul de invazie regională, şansele de supravieţuire la cinci ani scad până la 50%, iar în stadiul IV nu depăşesc 15%.