Cum putem face diferenţa dintre o răceală şi gripă

Poate fi uşor să confundăm răceala obişnuită cu gripa mai gravă atunci când ne ascundem sub plapumă şi ne simţim mai rău. Dar cum putem face de fapt diferenţa între cele două? În timp ce răceala şi gripa au în comun mai multe simptome, există modalităţi clare de a le diferenţia, scrie Independent, citat de Aleph News.

Atât răceala, cât şi gripa sunt boli respiratorii cu simptome foarte asemănătoare. Cu toate acestea, simptomele pot fi mai puţin severe dacă suferiţi de răceală.

„Răceala comună şi gripa sunt afecţiuni diferite, dar deseori au aceleaşi simptome în stadiile incipiente. Durerea de cap, curgerea nasului sau durerea în gât”, spune profesorul Helen Stokes-Lampard, preşedintele Colegiului Regal al Medicilor Generalişti.

Primul semn al unei răceli poate apărea sub forma unei dureri de gât. Acesta va fi însoţit, de obicei, de un nas care curge şi de o uşoară congestie a sinusurilor. Apoi, după câteva zile, este posibil să apară tusea, copiii fiind mai predispuşi să aibă şi febră. Deşi nu este plăcut să experimentezi simptomele unei răceli, este posibil să te simţi suficient de bine pentru a-ţi continua activităţile normale de zi cu zi.

Răcelile se răspândesc extrem de uşor, mai ales atunci când petreceţi mult timp în apropierea altor persoane. Germenii care se răspândesc prin tuse sau strănut pot supravieţui până la 24 de ore. Dacă sunteţi în primele etape ale unei răceli, asiguraţi-vă că folosiţi şerveţele atunci când tuşiţi sau strănutaţi. De asemenea, spălaţi-vă pe mâini în mod regulat pentru a evita răspândirea germenilor.

Simptomele unei răceli, cum ar fi temperatura ridicată şi oboseala, nu durează mai mult de şapte până la 10 zile la adulţi şi copii mai mari. În cazul copiilor cu vârsta sub cinci ani, răcelile pot dura până la 10-14 zile.

„În timp ce răceala comună şi gripa pot fi foarte neplăcute, ele sunt rezultatul unor viruşi. Ceea ce înseamnă că nu au leac. Pacienţii le tratează acasă cu remedii simple de autoîngrijire”, subliniază profesorul Stokes-Lampard.

Orice persoană răcită trebuie să se odihnească mult. Să stea la caldură şi să bea multe lichide pentru a evita deshidratarea.

Simptomele gripei sunt cam la fel ca cele ale răcelii, deşi pot fi mai acute şi se materializează rapid. „Diferenţa constă în faptul că gripa este potenţial mult mai gravă, în special pentru copii şi persoanele în vârstă. Tinde să lase oamenii să se simtă rău mult mai mult timp, uneori fiind nevoie de o săptămână sau două pentru a se recupera complet”, explică profesorul Stokes-Lampard.

Printre simptomele suplimentare pe care oamenii le pot experimenta atunci când suferă de gripă se numără febra, durerile de cap, durerile musculare, stomacul deranjat şi greaţa. Dacă aveţi gripă, atunci este mult mai probabil să vă simţiţi foarte obosit şi să nu vă puteţi continua rutina zilnică ca de obicei.

Din cauza naturii imprevizibile a gripei, vaccinarea împotriva gripei este o măsură înţeleaptă dacă sunteţi mai vulnerabil la această boală. Cei care sunt consideraţi cu risc ridicat, inclusiv persoanele care au peste 65 de ani, care sunt însărcinate sau care au o afecţiune gravă, sunt eligibile pentru un vaccin antigripal gratuit.

Dacă aveţi gripă, simptomele pot începe să se atenueze după o săptămână. S-ar putea să vă simţiţi în continuare slăbit pentru o perioadă mai lungă de timp. Cei care sunt clasificaţi ca fiind cu risc ridicat pot fi mai predispuşi la dezvoltarea unor boli grave în urma unui episod de gripă.

Ca şi în cazul răcelii, simptomele gripei pot fi adesea tratate de acasă prin multă odihnă şi prin administrarea de medicamente pentru a vă scădea temperatura. Medicii de familie nu vă vor recomanda să luaţi antibiotice pentru gripă, deoarece, contrar credinţei populare, acestea nu vă accelerează recuperarea.

„Antibioticele sunt medicamente folosite pentru a trata infecţiile cauzate de bacterii. Antibioticele nu funcţionează împotriva infecţiilor cauzate de viruşi, cum ar fi răceala şi gripa”, scrie Health Service Executive of Ireland.

„Îi încurajăm pe pacienţii bolnavi să se gândească bine dacă au nevoie să consulte un medic de familie. Pentru a minimiza posibilitatea de a transmite viruşi, cum ar fi gripa, altor persoane, în special în grupurile de risc, cum ar fi cei cu afecţiuni pe termen lung sau femeile însărcinate”, spune profesorul.

În cazul în care simptomele gripei nu se ameliorează după şapte zile, atunci este recomandat să vă faceţi o programare la medicul de familie.