Cupping: metoda la care apelează campionii olimpici nu are o bază ştiinţifică

Este foarte răspândită ca practică de medicină alternativă, dar nu există dovezi ştiinţifice cu privire la beneficii.

Urmărește
670 afișări
Imaginea articolului Cupping: metoda la care apelează campionii olimpici nu are o bază ştiinţifică

La JO de la Paris au atras atenţie petele roşii misterioase de pe spatele italianului Nicolò Martinenghi, după victoria înotătorului medaliat cu aur la 100 de metri bras.

Ele au atenţia publicului şi a presei, dar nu este prima dată când acele semne circulare apar în văzul lumii. Fuseseră deja observate în timpul Jocurilor Olimpice de la Rio de Janeiro.

Sunt semne ale cuppingului, o practică de medicină alternativă care este populară printre sportivi şi celebrităţi, inclusiv Gwyneth Paltrow şi Jennifer Aniston.

Ce este mai exact cuppingul? Cuparea este o practică străveche, cu rădăcini care datează din medicina tradiţională chineză şi chiar din Egiptul Antic, aşa cum este documentat în Papirusul Ebers (1550 î.Hr.).

Tehnica însemnă aplicarea borcanelor de sticlă (ventuze) pe piele şi crearea unui vid prin aprinderea unei flăcări care provoacă aspirarea pielii.

Borcanele rămân pe loc pentru o perioadă variabilă, de obicei între 5 şi 15 minute. Există diferite tipuri de cupe: uscate, umede şi mobile, fiecare cu scopuri şi metode specifice de aplicare.

Potrivit celor care practică cuppingul, această tehnică aduce numeroase beneficii pentru diverse afecţiuni de sănătate. Ideea de bază este că suptul pielii ar favoriza circulaţia sângelui, îmbunatăţind fluxul către zona tratată şi facilitând astfel eliminarea toxinelor.

Afecţiunile care ar putea beneficia de la cupping includ durerile de cap, migrenele, bolile reumatice precum artrita reumatoidă, hipertensiunea, sciatica, anxietatea, depresia, astmul bronşic şi tulburările de fertilitate. În plus, se crede că ameliorează oboseala, durerile de gât şi de spate.

În ciuda popularităţii cupping-ului, comunitatea ştiinţifică rămâne sceptică cu privire la eficacitatea sa. Multe studii efectuate asupra acestei practici o lipsesc de rigoare metodologică, iar dovezile care susţin beneficiile rămân slabe.

O revizuire sistematică din 2013 a analizat 29 de studii, dintre care doar unul a fost un studiu controlat randomizat. Rezultatele nu au oferit dovezi convingătoare cu privire la eficacitatea cuppingului în tratarea durerilor de spate sau a altor afecţiuni.

Într-adevăr, alte studii au comparat cuppingul cu alte terapii, inclusiv masajul de relaxare, fără a găsi totuşi diferenţe semnificative în ceea ce priveşte rezultatele terapiei cu ventuze.

Dacă nu sunt aplicate corect, ventuzele pot prezenta riscuri. Printre cele mai frecvente efecte secundare se numără vânătăile, arsurile, durerea şi infecţiile cutanate.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici