E dovedit ştiinţific: activitatea care trebuie făcută, ca să îmbătrânim frumos

Nu sunt favorizaţi doar muşchii, rezistenţa şi respiraţia: importanţa exerciţiilor fizice depăşeşte cu mult sănătatea corpului şi atinge, de asemenea, aspecte ale sănătăţii creierului. De la memorie la capacitatea de concentrare.

Acest lucru este afirmat de un studiu care implică o echipă de cercetători de la Centrul de Sănătate a Creierului al Institutului de Neuroscience din Pacific (SUA), conform căruia există o legătură fascinantă între exerciţiile fizice regulate şi o sănătate mai bună a creierului.

Publicat în Journal of Alzheimer's Disease, studiul arată că activitatea fizică este legată de creşterea dimensiunii zonelor creierului importante pentru memorie şi învăţare.

Cercetătorii au analizat scanările RMN ale creierului a 10.125 de persoane, constatând că cei care se implicau în mod regulat în activităţi fizice, cum ar fi mersul pe jos, alergarea sau practicarea sporturilor, aveau volume mai mari ale creierului în zone precum materia cenuşie, care ajută la procesarea informaţiilor, şi materia albă, care conectează mai multe regiuni ale creierului, precum şi hipocâmpul, care este important pentru memorie.

„Munca noastră susţine studiile anterioare care au arătat că a fi activ fizic este bun pentru creier. Exerciţiul nu numai că reduce riscul de demenţă, dar ajută şi la menţinerea stabilă a dimensiunii creierului”, explică autorul principal al studiului Cyrus A. Raji. „Şi asta este esenţial, pe măsură ce îmbătrânim”, adaugă acesta.

Nu e musai să facem 10.000 de paşi

Potrivit cercetătorilor, chiar şi un nivel moderat de activitate fizică, cum ar fi să faci mai puţin de 4.000 de paşi pe zi, poate avea un efect pozitiv asupra sănătăţii creierului. Pe scurt, nu este nevoie să ajungeţi la cei 10.000 de paşi proclamaţi de diverse studii pentru a obţine beneficii, inclusiv un scut împotriva riscului de demenţă.

„Acest studiu evidenţiază impactul semnificativ al exerciţiilor fizice asupra sănătăţii creierului. Şi împreună cu alte cercetări care examinează efectul dietei, reducerea stresului şi menţinerea legăturilor sociale, oferă dovezi concrete ale beneficiilor oferite de non-farmacologic în reducerea substanţială a riscului de boală Alzheimer”, admite George Perry, redactor-şef al Journal of Alzheimer's Disease.

Faptul că practicarea activităţii fizice este bună şi pentru creier nu este de fapt nimic nou: deja acum 3 ani, un studiu publicat în The Lancet a constatat că printre factorii de risc modificabili care cresc riscul de apariţie a bolii Alzheimer se numără şi „activitatea fizică”. 

Pornind de la această presupunere, cercetătorii americani au vrut să facă un pas înainte: „Cu scanări complete de imagistică cerebrală, am descoperit interconexiunea dintre corp şi creier. Aceasta confirmă ceea ce ştiau generaţiile anterioare şi demonstrează că o activitate fizică mai mare este un factor predictiv al unei creier îmbătrânit mai sănătos”, concluzionau cercetătorii.