Farmaciştii cer reglementarea legislaţiei privind suplimentele alimentare

Este imperios necesar, pentru asigurarea sănătăţii publice şi a sănătăţii individuale a pacientului, să existe mecanisme de verificare a suplimentelor alimentare pe piaţa farmaceutică şi de monitorizare a publicităţii acestora, spune asociaţia, care atenţionează în legătură cu publicitatea excesivă în jurul suplimentelor care induc ideea excesului alimentar şi cere o reglementare mai strictă a cadrului legislativ privind suplimentele alimentare.

Un comunicat al asociaţiei spune că ecranele televizoarelor şi undele radiourilor sunt saturate în această perioadă de reclame care promit rezolvarea disconfortului gastric, abdominal şi protecţia ficatului în perioada sărbătorilor de iarnă. Majoritatea funcţionează într-o ecuaţie logică simplă: faci un exces alimentar, iar ulterior suplimentul X te va ajuta să îţi revii şi să intri din nou în hora excesului alimentar. Reclamele care îndeamnă persoanele (inclusiv cele care au probleme gastrice) la exces alimentar sunt din ce în ce mai agresive şi insinuează faptul că pastilele vor rezolva problemele de sănătate care apar ulterior.

„Ca profesionişti în domeniul medicamentului, care suntem în contact direct în fiecare zi cu pacienţii noştri, suntem obligaţi moral să luăm atitudine faţă de aceste reclame la produse care vizează simptome gastrice şi care până la urmă pun în pericol populaţia prin mesajul pe care îl transmit. În mod general, reclamele la produse pentru îngrijirea sănătăţii, în special suplimente alimentare, acaparează mult prea mult spaţiul media, iar acest lucru duce la un consum crescut de medicamente, de cele mai multe ori fără o recomandare medicală sau a farmacistului. Ne arătăm public îngrijorarea faţă de modul în care evoluează publicitatea la produse pentru îngrijirea sănătăţii şi de faptul că nu există un control vizibil asupra acestor reclame din partea autorităţilor.” a declarat farm. Cristina Pavel, preşedinte Asociaţia Farmaciilor Independente Ethica.

Asociaţia spune că suplimentele alimentare sunt produse cu un control minimal şi fără studii clinice care să demonstreze efecte benefice asupra sănătăţii, ele fiind considerate un adjuvant nutriţional. Din cauza faptului că sunt foarte accesibile şi a publicităţii abundente, pacienţii le utilizează uneori în exces sau înlocuiesc anumite medicamente cu aceste suplimente, fapt extrem de grav pentru persoanele cu boli cronice. Populaţia se raportează la suplimente alimentare ca fiind „produse naturale”, fără a ţine cont de faptul că inclusiv extractele din plante trec printr-un proces chimic pentru a putea fi utilizate în pastile.

Deşi în anul 2021, Parlamentul României a adoptat o nouă lege privind suplimentele alimentare, în care sunt prevăzute inclusiv aspecte privind publicitatea, normele de aplicare a acestei legi, care trebuie să detalieze modul în care se avizează reclamele, nu au fost încă adoptate, după mai mult de un an şi jumătate. Practic, în acest moment, nu există un cadru normativ cu adevărat aplicabil şi bine stabilit pentru aceste suplimentele alimentare.

În etichetarea, prezentarea şi în comunicările comerciale referitoare la suplimentele alimentare, adresate consumatorilor şi profesioniştilor din domeniul sănătăţii, este interzisă atribuirea proprietăţilor de prevenire, tratare sau vindecare a unei boli umane sau referirea la asemenea proprietăţi.

Din păcate, deşi suplimentele alimentare, exact cum le spune şi denumirea, sunt produse care completează regimul alimentar, şi nu medicamente care tratează anumite boli, mult prea multe reclame lasă să se înţeleagă faptul că acest produse ar avea atribute de prevenire sau tratare. Lipsa de reglementare şi lipsa de monitorizare şi verificare propriu-zise, corelate cu publicitatea excesivă, îndeamnă pacientul la automedicaţie şi un consum crescut de suplimente alimentare şi alte produse medicamentoase. Mai mult, suplimentele alimentare pot fi găsite în supermarketuri, în benzinării, şi chiar în magazine de construcţii, fiind extraordinar de accesibile oricărei persoane. În tot acest context, lipseşte cel mai important element atunci când este vorba despre produse medicamentoase: consilierea farmacistului, care poate îndruma pacientul dacă are sau nu nevoie de respectivul produs, dacă este potrivit pentru simptomatologia prezentată şi dacă interacţionează sau nu cu un tratament deja existent al pacientului.

„Sunt anumite reclame care chiar utilizează profesia de farmacist pentru a întări eficienţa unui anumit produs, afirmând că este recomandat de farmacist. Dorim să ne distanţăm de o astfel de practică - farmacistul etic recomandă produse pacientului doar după ce are mai multe informaţii despre problemele pe care le acuză acesta, doar dacă are într-adevăr nevoie şi într-o schemă de administrare personalizată. A utiliza recomandarea farmacistului pentru a promova anumite produse aduce un prejudiciu de imagine acestei profesii, cu care noi nu putem fi de acord.”, a mai subliniat farm. Cristina Pavel, preşedinte AFIE.