INTERVIU | Medicul nutriţionist Mihaela Posea, despre masa de Crăciun: Perioada sărbătorilor este responsabilă pentru 51% din greutatea acumulată într-un an

Reporter: Doamna doctor, ce părere aveţi despre tradiţionalul meniu românesc de Crăcun?

Mihaela Posea: Când vine vorba despre masa de Crăciun pare că singurele întrebări legate de mâncare pot să fie „Câte sarmale vrei?” sau „Mai tai o felie de cozonac?”. Meniul tradiţional de Crăciun este pe mesele tuturor românilor şi eu, medic specialist fiind şi lucrând într-o clinică de nutriţie tot la caltaboş şi salată de boeuf visez.

Dacă este să ies însă din postura de om relaxat şi în vacanţă şi să reintru în cea de medic pot să precizez că discuţia legată de alimentaţia din zilele următoare poate să fie împărţită în două părţi diferite: masa de Crăciun şi restul multicelelor mese dintre Crăciun şi 5 ianuarie când revenim mulţi dintre noi la serviciu.

Când vine vorba despre masa din ziua de Crăciun, obiectivul pe care îl stabilesc cu pacienţii mei este legat atât de greutate cât şi de sănătate. Este suficient să ne propunem să nu ne facem rău şi vom obţine şi obiectivul legat de greutate (să nu ne îngrăşam în urmă acestui festin).

Meniul de Crăciun este unul foarte bogat caloric cu o proporţie mare de grăsimi animale, cu puţine legume şi poate să ajungă lejer până la 3.000 sau 5.000 de kcalorii la o singură masă, asta dacă ne gândim că numai o felie de cozonac de casă poate să depăşească 800 kcal sau că doar 100 g şorici au 600 kcal.

Dar de multe ori, nu  îngrăşatul este cea mai mare problema a pacienţilor. Până la urmă, dacă restul meselor rămân normale o singură masă în care facem exces de calorii nu ne poate îngraşă - sau măcar nu semnificativ.

Reporter: Dar masa de Crăciun poate să fie făcută mai dietetică?

Mihaela Posea: Bineînţeles, şi asta fără a îi strica farmecul! Carnea din preparate poate să fie mai slabă, maioneza din salata boeuf poate să fie înlocuită cu succes cu un sos cu iaurt, sau se poate folosi doar în compoziţie fără a mai îmbraca preparatul în stratul acela gros de maioneză cum se obişnuieşte. Pe masă pot să fie puse şi salate uşoare care pot avea succes la invitaţi. Desertul poate să fie eliminat după o masă copioasă sau măcar restricţionat la un singur preparat.

Reporter: Şi totuşi ne îngrăşam de Crăciun

Mihaela Posea: Da. Cu toate acestea, experienţă personală, experienţa clinică şi studiile susţin că oamenii se îngraşă de sărbători. Statistica arată că, mai ales în cazul persoanelor care au deja probleme de greutate, perioada sărbătorilor este responsabilă cu 51% din creşterea în greutate de pe parcursul unui an. Vă atrag atenţia că acest fenomen apare doar în cazul sărbătorilor de iarnă, nu şi în cazul Paştelui. Explicaţia nu este legată de diferenţe nutriţionale majore între meniul de Crăciun şi cel de Paşti, ci de numărul de mese însoţite de excese. Foarte mulţi dintre noi continuă servirea meniului de Crăciun şi în zilele următoare şi transformă fiecare masă într-un festin.

Dacă după masa mai bogată sau mai puţin bogată de pe 25 continuăm pe 26 decembrie cu un mic dejun cu lebăr, caltaboş, tobă, şuncă şi eventual o felie de cozonac, urmat de un prânz cu sarmale - eventual 7-8 şi cornuleţe cu untură sau tort de ciocolată, iar la cină nu ne este foame şi atunci doar ciugulim ceva, respectiv o felie de cozonac, 1, 2... 10 bomboane, sau din nou  nişte răcituri: şunculiţă cu ceapă, şorici, salată boeuf cu multă maioneză, suntem cu siguranţă pe un drum greşit. Şi dacă această abordare continuă şi pe 27, 28, 29 şi în restul zilelor de concediu atunci da, ne vom îngraşa cu siguranţă şi cu siguranţă nu ne vom bucura de această perioadă.

Reporter: Ne puteţi da câteva exemple de porţii pentru a putea înţelege dimensiunea potenţialului dezastru din farfurie?

Mihaela Posea: Aici depinde mult de reţetele fiecărei gospodine şi variaţiile pot să fie destul de mari de la ingredientele folosite până la dimensiunea porţiei. Vă pot însă povesti luând ca reper reţetele mamei mele. Necesarul caloric pentru o femeie, respectiv un bărbat, pentru o masă de prânz, făcând o estimare foarte generală, poate să fie acoperit de 4 sarmale, cu o porţie de mămăligă respectiv 6 sarmale şi 2 felii de pâine, SAU o felie de cozonac de casă făcut cu ulei, SAU o porţie de răcitură, o felie de pâine, 2 feliuţe de lebăr şi una de caltaboş, respectiv 4 feliuţe de lebăr şi 2 de caltaboş. Asta în condiţiile în care oricum toate aceste mese rămân dezechilibrate nutriţional. Ce vreau să înţelegeţi este că doar o mică parte din meniul tradiţional încape la o masă sănătoasă. 

Partea bună este că un alt studiu publicat anul trecut chiar în luna Decembrie a demonstrat că o minimă intervenţie nutriţională care presupunea educarea pacienţilor în legătură cu informaţiile nutriţionale pentru preparatele tradiţionale şi în legătură cu necesarul de efort fizic pentru compensarea aportului caloric în exces, a dus la evitarea câştigului ponderal din perioada analizată. Şi experienţa mea ca medic confirmă această concluzie, în general pacienţii noştri pleacă în vacanţă cu strategia pregătită pentru a naviga mesele de sărbătoare fără a lua în greutate.

Reporter: Şi ce ne sfătuiţi atunci să facem în perioada aceasta?

Mihaela Posea:

- Gătiţi cantităţi mult mai mici! Este drept că este coşmarul gospodinei care a stat 3 zile în bucătărie ca pe 27 decembrie să i se termine mâncarea, dar sănătos este ca pe 27 să se gătească o ciorbă proaspătă însoţită de o friptură la cuptor, sau peşte însoţite de cât mai multe legume.

- Congelaţi din mâncare dacă s-au gătit cantităţi foarte mari! Dar din start, nu după ce mâncarea a stat 2-3 zile în frigider şi eventual a fost şi scoasă de mai multe ori şi lăsată la temperatura camerei! Astfel nu veţi ajunge în situaţia de a mânca alimentele doar ca să nu se strice, sau pentru că este păcat de ele, sau pentru că sunt acolo.

- Împărţiţi preparatele pe zile şi mese: la micul dejun- cozonacul, la prânz- sarmalele cu mămăligă şi o porţie mică de salată boeuf, seara: caltaboş, piftie, friptură la tavă cu murături sau ciorbă.

- Deveniţi mofturoşi şi mâncaţi doar lucrurile care va plac foarte mult. Eu, de exemplu, îmi păstrez fiecare masă pentru un preparat pentru care am o slăbiciune. Pe 26 mănânc la micul dejun cozonac cu o cană cu lapte - poate pentru că pentru mine acesta are gust şi miros de copilărie. Mănânc apoi la prânz salată boeuf şi la cină caltaboşul, piftia, urmând ca pe 27 să o rog pe mama să facem o ciorbă de curcan.

- Ţineţi cât mai puţine dulciuri în casă.

- Faceţi mişcare, cum spune la televizor, minim 30 minute în fiecare zi.

- Nu ronţăiţi între mese!