Legătura dintre depresie şi cancer, stabilită după un studiu făcut pe sute de mii de bărbaţi şi femei

Se tot spune că persoanele care suferă de anxietate sau de depresie au mai multe şanse de a face cancer. Este vorba despre stres prelungit sau durere puternică: doliu, despărţire, o mare dezamăgire, o mare îngrijorare.

Nu este cazul, cel puţin nu conform unei meta-analize efectuate pe peste 300.000 de persoane publicată în „Cancer”, care a demonstrat că depresia şi anxietatea nu sunt legate de riscuri mai mari de îmbolnăvire.

Suspiciunea este că depresia şi anxietatea (ambele foarte răspândite la nivel global) pot creşte riscul de a face cancer prin influenţarea comportamentelor care au impact asupra sănătăţii, cum ar fi fumatul sau nu face activitate fizică.

Sau prin exercitarea directă a unor efecte biologice care ar putea favoriza dezvoltarea cancerului. De-a lungul anilor, unele cercetări au susţinut o anumită asociere între depresie, anxietate şi dezvoltarea cancerului, dar unele nu au făcut-o.

Lucrarea publicată în Cancer include informaţii culese de Consorţiul internaţional PSY-CA (Psychosocial Factors and Cancer Incidence) referitoare la 18 grupuri de persoane din Ţările de Jos, Marea Britanie, Norvegia şi Canada, un total de 320.000 de adulţi.

Prin încrucişarea datelor privind prezenţa anxietăţii şi depresiei cu diagnosticele oncologice, autorii au demonstrat că nu există nicio legătură pentru tumorile în general, pentru cele de sân, prostată, colorectal şi nici pentru cele asociate direct cu abuzul de droguri (cavitatea bucală, esofag sau ficat).

Cu toate acestea, printre persoanele anxioase şi fumătorii au descoperit un risc crescut cu 6% de a face cancer pulmonar. O valoare scăzută care, potrivit cercetătorilor, s-ar datora nu suferinţei psihologice, ci fumatului, un obicei greu de abandonat de oricine, dar probabil mai ales de anxioşi şi de depresivi.

Pentru autori, aşadar, prevenirea cancerului pulmonar trebuie să implice în continuare acţiuni care să combată fumatul, nu anxietatea şi depresia, care trebuie cu siguranţă prevenite şi tratate, dar nu pentru a evita cancerul.

Potrivit lui Lonneke A. van Tuijl, psiholog clinician şi psiho-oncolog la Centrul pentru Psihologia Sănătăţii de la Universitatea Groningen din Olanda şi primul autor al analizei, rezultatele studiului „reprezintă o uşurare pentru mulţi pacienţi cu cancer care cred că diagnosticul este atribuibil stărilor anterioare de anxietate sau depresie”, cu sentimente de vinovăţie asociate.