Ministrul Sănătăţii explică de ce România nu poate aloca mai mulţi bani pentru Sănătate

Rafila a afirmat, luni, la conferinţa de presă „România inovatoare: stat membru rezilient şi competitiv în UE şi OCDE”, organizată de ARPIM şi Calea Europeană, că sustenabilitatea sistemului sau industriei farmaceutice este „o mare preocupare”.

„România ştiţi că are în jur de 20 de fabrici importante de medicamente, la una singură statul român este acţionar majoritar. De curând s-a deschis o nouă facilitate de producţie în judeţul Cluj, la Turda, o investiţie de în jur de 70 de milioane de euro, şi acea beneficia de ajutor de stat, ceea ce demonstrează, până la urmă, că există preocupare la nivelul guvernului pentru dezvoltarea acestui sector. Trebuie să înţelegem că, dincolo de faptul că industria farmaceutică produce venituri, statul român oferă locuri de muncă, dar oferă şi acces la medicamente pacienţilor”, afirmă ministrul.

Potrivit lui Rafila, asta trebuie să fie discuţia de la care se pleacă atunci când se fac referi la industria farmaceutică: „Eu m-am uitat pe pliantul dvs, care-i foarte frumos de altfel, iar acolo scrie aşa: media Uniunii Europene, în alocarea bugetelor pentru sănătate, este de 9%. Şi România, 4,5%. Acum, acel 9% nu vine doar fonduri publice. Noi ne apropiem de 6% fonduri publice, plus ceea ce plătesc oameni. Sunt în jur de 23% din banii de sănătate, sunt banii pe care îi plătesc oamenii pentru medicamente compensate, pentru servicii medicale private. Cam 23%, acolo suntem. Aşa că la 4,5% mai trebuie să adăugăm 1 şi ceva. Ne apropiem de ceea ce vă spuneam eu, 6%, dar este puţin”.

La întrebarea „De ce în România se alocă 6%?”, Rafila răspunde: „pentru că România a ajuns în momentul de faţă la paritatea puterii de cumpărare raportat cu PIB-ul mediu de la nivelul Uniunii Europene”.

Referindu-se apoi la colectarea banilor, Rafila a spus că media Uniunii Europene este de 40%: „Cred că ăsta este răspunsul. Adică trebuie să putem să alocăm bani. Cred că suntem de acord cu toţii că trebuie mai mulţi bani în sectorul de sănătate. Dar acest lucru este posibil în momentul în care toate mecanismele financiare sunt funcţionale, iar această raportare la Uniunea Europeană are în vedere toate elementele. Nu doar la alocarea pentru sănătate, ci şi la PIB-ul unei ţări, cum e România, în raport cu PIB-ul mediu-european, şi la colectarea la buget a veniturilor care trebuie să se apropie de media Uniunii Europene. Şi sunt convins, pentru că dacă vă uitaţi, la o colectare de 40%, 9%, înseamnă, de fapt, aproape un sfert. La noi, la 27%, 6%, înseamnă aproape un sfert. Deci este clar că singura posibilitate de creştere a alocării pentru sănătate este legată de modul de colectare a veniturilor la bugetul de sănătate”.