Monitorizarea pneumologică a pacienţilor post COVID-19 – interviu cu Dr Maria Florea, medic primar penumologie

Doctorul Maria Florea, medic primar penumologie şi medic specialist diabet, nutriţie, boli metabolice la Clinica Smart Nutrition, ne-a vorbit despre importanţa monitorizării celor care au avut COVID-19 şi care sunt sechelele ce pot rămâne după această boală.

De ce e important să faci un control pneumologic după ce ai avut COVID-19?

Dr. Maria Florea: Pentru că SARS Cov 2 este o infecţie virală cu contagiozitate foarte mare, care a generat o pandemie, iar sistemul sanitar este depăşit, mulţi pacienti cu forme uşoare sau moderate sunt izolaţi la domiciliu şi nu ajung la medic, decât după perioada de carantină, deci nu au posibilitatea să fie examinaţi de la început. Şi pacienţii cu forme severe, care s-au externat cu oxigenoterapie sau nu la domiciliu trebuie monitorizaţi. De ce? Pentru că acest virus poate afecta diferite organe (plămân, ficat, pancreas, rinichi, inima, etc) şi sisteme şi aparate (imunitar, circulator, digestiv, neurologic, etc) în proporţii variabile şi diferit de la un individ la altul.

Şi mai mult decât atât, s-a observat că virusul poate determina o pneumonie severă cu hipoxemie silenţioasă, adică scăderea oxigenului din sânge, fără simptome semnificative. Deci este important, ca indiferent de gradul de afectare, pacienţii care au avut test pozitiv sau simptome persistente să fie văzuţi pentru o verificare medicală.

Cu ce sechele pulmonare pot rămâne pacienţii care au fost infectaţi cu SARS Cov 2?

Dr. Maria Florea: Cele mai frecvente afecţiuni respiratorii restante post episod acut sunt: pneumopatie interstiţială, fibroză pulmonară, bronşiectazii, bronşite persistente.

Ce investigaţii sunt recomandate? La ce interval după vindecare e necesară efectuarea de investigaţii şi cine le recomandă?

Dr. Maria Florea: Analize de sânge: HLG, VSH, PCR, fibrinogen, TGO, TGP, glicemie, uree, creatinină după ieşirea din carantină, iar Ac anti SARS cov 2 IgG, IgM, la o lună.

D-dimeri, eco cord şi CT torace cu substanţă de contrast în caz de dispnee persistentă cu desaturare sau suspiciune de TEP (trombembolism pulmonar).

Rx pulmonar- la ieşirea din carantină, dacă sunt modificări sau persistenta simptomatologia, CT torace. Dacă pacientul are deja un CT în perioada spitalizării, se repetă la 1-2 luni.

Examen bacteriologic din spută, dacă tusea persistă şi devine productivă.

Spirometrie la o lună după carantină, pentru cei cu afectare pulmonară pe Rx sau CT sau la cei la care tusea persistă.

Aceste investigaţii sunt recomandate în funcţie de domeniul de interes de: medicul de familie, pneumolog sau cardiolog.

Cum pot fi afectaţi plămânii pe viitor dacă nu sunt monitorizate şi tratate sechelele?

Dr. Maria Florea: Dacă se instalează fibroza pulmonară, acestă afecţiune fără niciun fel de tratament în perioada imediat următoare, ea devine permanentă şi determină dificultăţi de respiraţie, cu hipoxemie care necesită oxigenoterapie de lungă durată.

De ce lucrează un medic primar în pneumologie într-o clinică de nutriţie? Cum vă ajută dubla specializare?

Dr. Maria Florea: Pregătirea mea mă ajută ca alături de echipa clinicii Smart Nutrition să tratăm holistic persoanele cu probleme de greutate. Obezitatea şi implicit diabetul sunt factori de risc pentru o serie de patologii respiratorii: apnee de somn, infecţii respiratorii, astm, BPOC, cancer pulmonar, embolie pulmonară. Şi deoarece pacienţii diabetici şi cei cu obezitate sunt statistic mai predispuşi la complicaţii în boala acută de SAR-COV-2 asigur şi monitorizarea pneumologică a pacienţilor după faza acută, alături de colegii mei care pot oferi consult de nutriţie, psihiatrie şi psihoterapie.