Rishi Sunak, înnebunit după postul intermitent. Premierul britanic face foamnea 36 de ore pe săptămână

Ce spune ştiinţa despre postul intermitent, pe care l-a adoptat şi premierul britanic Rishi Sunak, pentru a-şi menţine silueta? Tocmai a apărut un nou studiu care investighează efectul său protector potenţial. A fost semnat de un grup de oameni de ştiinţă britanici de la Universitatea din Cambridge, împreună cu colegi americani.

Autorii lucrării, publicate în „Cell Reports”, explică faptul că este posibil să fi descoperit un nou mod în care postul ajută la reducerea inflamaţiei, un efect secundar potenţial dăunător al sistemului imunitar care stă la baza unui număr de boli cronice. În cadrul cercetării, echipa detaliază că acest model alimentar creşte nivelul unei substanţe chimice din sânge cunoscută sub numele de acid arahidonic, care inhibă inflamaţia.

Pentru cercetători, acest lucru ar putea explica, de asemenea, unele dintre efectele benefice ale medicamentelor precum aspirina. În comunitatea ştiinţifică se ştie că mesele - în special cele occidentale, bogate în calorii - pot creşte riscul de apariţie a unor afecţiuni, inclusiv obezitate, diabet de tip 2 şi boli de inimă, legate de inflamaţia cronică.

Mecanismul inflamaţiei

Inflamaţia este răspunsul natural al organismului la răni sau infecţii, dar acest proces poate fi declanşat de alte mecanisme, inclusiv aşa-numitul „inflamazom”, care acţionează ca o alarmă în interiorul celulelor, declanşând inflamaţia pentru a ne proteja corpul atunci când simte daune. Dar inflamazomul poate „porni” inflamaţia involuntar: una dintre funcţiile sale este de a distruge celulele nedorite, ceea ce poate duce la eliberarea conţinutului celulei în organism, unde declanşează inflamaţia.

„Ceea ce a devenit evident în ultimii ani – explică Clare Bryant, de la Departamentul de Medicină de la Universitatea Cambridge – este că un inflamazom în special, Nlrp3, este foarte important într-o serie de boli precum obezitatea şi ateroscleroza, dar şi ca Alzheimer şi Parkinson, patologii ale persoanelor în vârstă, în special în lumea occidentală”.

Postul poate ajuta la reducerea inflamaţiei, dar motivul este încă neclar, subliniază oamenii de ştiinţă. Pentru găsi răspunsul la această întrebare, echipa condusă de Bryant şi de colegii de la Universitatea din Cambridge şi National Institutes of Health (Nih) din State a studiat probe de sânge de la un grup de 21 de voluntari, care au mâncat o masă de 500 de grame, apoi a postit timp de 24 de ore, înainte de a mânca o a doua masă de 500 kcal.

Acidul arahidonic „opreşte” inflamaţia

Echipa a descoperit că limitarea aportului de calorii a crescut nivelurile unei lipide cunoscute sub numele de acid arahidonic. Lipidele sunt molecule care joacă roluri importante, cum ar fi stocarea energiei şi transmiterea informaţiilor între celule. Pe măsură ce oamenii s-au reapucat să mănânce, nivelul acidului arahidonic a scăzut. Când cercetătorii au studiat efectul acidului arahidonic în celulele imune crescute în laborator, au descoperit că acesta reduce activitatea inflamazomului Nlrp3. O observaţie care a surprins echipa, deoarece se credea anterior că acidul arahidonic este legat de niveluri crescute de inflamaţie, nu de o scădere.

Protejează de Alzheimer şi de Parkinson?

Descoperirea, argumentează Bryant, „oferă o potenţială explicaţie că schimbarea dietei noastre – în special prin post – ne protejează de inflamaţie, sau mai degrabă de forma dăunătoare care stă la baza multor boli bogate în calorii. Este prea devreme să spunem dacă postul protejează împotriva bolilor precum Alzheimer şi Parkinson, deoarece efectele acidului arahidonic sunt de scurtă durată, dar lucrarea se adaugă la un număr tot mai mare de literatură ştiinţifică despre beneficiile restricţiei calorice. Şi sugerează că postul pe o perioadă lungă de timp ar putea ajuta la reducerea inflamaţiei cronice pe care o asociem cu aceste afecţiuni. Este cu siguranţă o idee atractivă”.

Analogiile cu aspirina

Descoperirile sugerează, de asemenea, un mecanism prin care o dietă bogată în calorii ar putea creşte riscul acestor boli. Studiile au arătat că unii pacienţi care urmează o dietă bogată în grăsimi au niveluri crescute de activitate inflamazomului.

„Poate exista un efect yin şi yang aici”, ilustrează Bryant. Şi „acidul arahidonic poate fi o modalitate prin care se întâmplă acest lucru”. Pentru cercetători, descoperirea ar putea oferi, de asemenea, indicii asupra unui mod neaşteptat în care funcţionează aşa-numitele medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi aspirina.

În mod normal, acidul arahidonic este descompus rapid în organism, dar aspirina blochează acest proces, ceea ce poate duce la niveluri crescute de acid arahidonic, care la rândul său reduce activitatea inflamazomului şi, prin urmare, inflamaţia.