Studiu finlandez: Sedentarismul din copilărie ne pune în pericol inima de adult

Riscul de atac de cord şi accident vascular cerebral ca adult este strâns legat de cât de mult ne-am mişcat în timpul copilăriei şi al adolescenţei.

Acest lucru este demonstrat de un studiu al Universităţii din Finlanda de Est, care a demonstrat că un stil de viaţă sedentar la copii şi adolescenţi are repercusiuni asupra inimii la vârsta adultă, chiar şi la subiecţii cu greutate şi tensiune arterială normale.

Rezultatele lucrării vor fi prezentate la următoarea reuniune anuală a Societăţii Europene de Cardiologie (programată să aibă loc în perioada 25-28 august, la Amsterdam).

Copiii, sfătuiţi să facă 60 de minute de activitate fizică pe zi

„Studiul finlandez este foarte interesant şi îmbogăţeşte un bagaj consolidat de cunoştinţe despre importanţa stilului de viaţă pentru bunăstarea fiecărui individ”, comentează Alberto Villani, şeful Departamentului de Pediatrie Generală şi director al Institutului pentru Sănătatea Copilului Isus din Roma.

„Activitatea motrică regulată înseamnă pur şi simplu mersul pe jos, urcarea şi coborârea scărilor, alergarea pe pajişte, jocurile în aer liber. Acestui obicei sănătos trebuie adăugat o alimentaţie corectă şi variată, un somn adecvat ca durată şi calitate. Stabilirea obiceiurilor bune încă de la o vârstă fragedă, respectarea câtorva reguli simple, îţi permit să trăieşti mai mult şi mai sănătos”, mai afirmă specialistul.

Exerciţiile fizice, pe lângă îmbunătăţirea condiţiilor de sănătate ale copilului (şi viitorului adult), contribuie şi la bunăstarea psihologică şi la performanţa şcolară.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă copiilor să facă în medie 60 de minute pe zi de activitate fizică moderată până la viguroasă, cum ar fi mersul pe jos, dansul şi mersul cu bicicleta la şcoală, şi cel puţin trei ore de sport pe săptămână intens, cum ar fi alergare, fotbal, înotul asociat şi cu exerciţii de întărire a muşchilor şi oaselor.

Ce spun rezultatele

Studiul face parte din proiectul „Copiii anilor 90” al Universităţii din Bristol, cunoscut şi sub numele de „Studiu longitudinal Avon asupra părinţilor şi copiilor (ALSPAC)”, care analizează factorii de mediu şi genetici care influenţează sănătatea şi dezvoltarea generaţiilor de oameni de-a lungul anilor.

În cazul studiului finlandez, 766 de copii în vârstă de 11 ani (55% fete, 45% băieţi) au fost examinaţi şi au fost puşi să poarte un smartwatch pentru a-şi urmări activităţile.

Aceeaşi activitate, aceloraşi copii (între timp deveniti adolescenţi şi adulţi), s-a repetat la 15 şi la 24 de ani şi au apărut datele, împreună cu rezultatele unor analize (cum ar fi ecocardiografia) şi alte tipuri de informaţii (inclusiv sexul, grăsimea corporală, fumatul, activitatea fizică, statutul socio-economic) care au permis să fie analizată asocierea dintre timpul sedentar şi sănătatea inimii la persoane între 11 şi 24 de ani.

Ceea ce a reieşit a fost că la vârsta de 11 ani, copiii erau sedentari în medie de 362 de minute pe zi, crescând la 474 de minute în adolescenţă (15 ani) şi 531 de minute pe zi la vârsta adultă tânără (24 de ani).

Rezultatele cercetării indică faptul că acumularea timpului inactiv se corelează cu afectarea inimii, independent de greutatea corporală şi de tensiunea arterială.

Prin urmare, părinţii ar trebui să-şi încurajeze copiii şi adolescenţii să se mişte mai mult şi să limiteze timpul petrecut pe reţelele sociale şi la jocurile video.