Terapia naturală cu mofete – beneficii şi contraindicaţii

O resursă naturală exploatată de multă vreme în ţara noastră pentru sănătate este mofeta.

Mofetele sunt emanaţii de gaze naturale dintr-o sursă vulcanică având un conţinut de foarte mare de bioxid de carbon (95-98%). Termen provine din latinescul mephitis, care înseamnă emanaţie puturoasă.

Mofetele pot apărea prin crăpăturile scoarţei terestre în fazele finale ale activităţii vulcanice, prin foraje, prin degazeificarea apelor minerale, sau pot fi făcute artificial.

Gazul din mofetă este folosit în tratamentul balnear fiind captat direct din sursă şi apoi eliberat într-o încăpere amenajată în trepte, unde pacienţii fac baie uscată în gazul terapeutic.

Mofetele au fost folosite de mult în tratamentul mai multor afecţiuni: boli ale sistemului arterial, boli cardiace şi cardiovasculare, hipertensiune arterială, diferite tipuri de boli reumatice, anumite boli ginecologice cronice, probleme de infertilitate şi impotenţă.

Mofetele din România sunt unice

Deşi mofete se mai găsesc şi în alte ţări (Ungaria, Franţa, Italia, Parcul Naţional Yellowstone - SUA), cele din România sunt unice prin emanaţiile de gaz uscat, foarte bogat în dioxid de carbon, un factor terapeutic foarte eficient. În plus, gazul mofetic mai conţine (în cantitate mica) şi alte gaze de emanaţie vulcanică – amoniac, sulf, heliu şi radon - care completează efectul curativ al mofetoterapiei.

Dioxidul de carbon în sine nu este propice vieţii, dar utilizat în scop terapeutic (cu absorbţia lui la nivel tegumentar) aduce beneficii deosebite circulaţiei sanguine prin vasodilataţia periferică şi sistemică.

Deşi efectul curativ este atribuit dioxidului de carbon, mai multe studii au observat efectele pozitive ale radonului asupra sănătăţii oamenilor care trăiesc în medii cu radiaţii de fond ridicate, demonstrând un efect potenţial asupra sistemului imunitar (Pratzel, 1997).

În ţara noastră se găsesc mofete naturale la Covasna, Băile Tuşnad, Borsec, Buziaş, Balvanyos, Malnaş Băi, Harghita Băi, Sângeorz Băi, Slănic Moldova, Vatra Dornei.

Un oraş renumit pentru bogăţia de mofete este Covasna, denumită şi „staţiunea celor 1.000 de izvoare de apă minerală”, practic datorită activităţilor post-vulcanice, în judeţul Covasna izvorăsc sute de izvoare de apă minerală. Acestea pot fi folosite atât pentru cură internă, cât şi pentru cură externă, sau pot fi consumate ca apă de masă. Practic fiecare hotel care se respectă din oraşul Covasna are amenajată propria mofetă şi centru de sănătate pentru efectuarea de tratamente balneare bazate pe aceste ape minerale.

La Spitalul de Recuperare Cardiovasculară Dr. Benedek Géza avem o mofetă naturală unică în Europa: bazinul are o suprafaţă de 100 m² cu o capacitate de gaz mofetic 220 m³.

Complexul balnear Turism Covasna (alcătuit din hotelurile Căprioara Resort 4*, Covasna 3*, Cerbul 3* şi Camping Valea Zânelor*) este singurul complex hotelier din Covasna situat direct pe sursa de gaz mofetic şi apă minerală, dotat cu 3 mofete şi are avantajul de a deţine cea mai mare şi complexă bază de tratament din zonă. Este dotat cu aparatură modernă datorită investiţiilor realizate în perioada de inchidere a hotelurilor din anul 2020 si este dispus pe o suprafaţă de peste 4000 mp.

Dar în judeţul Covasna găseşti mofete amenajate în cadrul unor centre de tratament unde nu te aştepţi. De exemplu la Centrul Băi Hătuica, din satul Hătuica (comuna Catalina) care este construit deasupra unui izvor de apă minerală prin care trec emanaţii foarte puternice de gaze mofetice. Acesta are amenajată o mofetă clasică în stil amfiteatru-răsturnat unde factorul natural de cură utilizat este bioxidul de carbon natural si gazul mofetic.

Ce înseamnă o mofetă destinată tratamentului balnear?

Mofetele naturale destinate tratamentelor au fost de regulă amenajate chiar deasupra locului unde s-a produs emanaţia naturală a gazului. Incinta respectivă – mofetariul - este o încăpere amenajată în trepte, asemănător unui mic amfiteatru, creată astfel încât în partea inferioară să se acumuleze gazul mofetic.

Fiind mai greu decât aerul, dioxidul de carbon formează o patură în partea de jos a mofetei – zonă ocupată de jumătatea inferioară a trunchiului, unde exercită acţiunea sa benefică. Concentraţia mult mai scazută de CO2 aflată în straturile superioare ale gazelor mofetariene stimulează respiraţia, transportul de oxigen către ţesuturi şi creier, ducând chiar la creşterea performanţelor intelectuale.

Prin coborârea în mofetariu se pot face “băi” controlate în gaz. Evacuarea gazelor din mofetă se efectuează în mod continuu prin guri de evacuare, iar orice mofetă trebuie să aibă un sistem de avertizare a nivelului de gaz, acest lucru făcându-se printr-un sistem automatizat sau prin observaţie directă.

O metodă simplă şi la îndemâna oricui de a verifica nivelul de gaze este aceea a utilizării unei brichete aprinse, care la atingerea interfeţei între aer şi acumularea de gaz, se va stinge.

Cum se efectuează o procedură de tratament în mofetă?

Pentru a urma o şedinţă de tratament pacientul intră în incinta mofetei şi stă în picioare pe unul din nivelele amenajate (conform indicaţiilor date de personalul medical). Pacientul trebuie expus doar de la partea inferioară a trunchiului în jos (unde se exercită acţiunea benefică), nivelul bioxidului de carbon trebuie să fie sub nivelul inimii şi pentru a evita producerea unor intoxicaţii, nivelul bioxidului de carbon este controlat constant cu ajutorul unei brichete aprinse.

Înaintea tratamentului prin mofetă, este recomandat ca pacientul să se odihnească câteva minute, iar în timpul tratamentului trebuie evitate orice mişcare sau chiar vorbitul deoarece gazul, care este mai dens decât aerul, se mişcă foarte uşor şi pacientul îl poate inhala.

Tratamentul la mofetă se poate face numai la recomandarea medicului de recuperare medicală şi balneologie. La început şedinţele sunt de 15 minute, de una sau două ori pe zi (cu pauză între şedinţe de câteva ore), iar mai târziu se creşte timpul cu încă 5 minute. Durata unei şedinţe nu ar trebui să depăşească 20 maxim 30 de minute, dar pentru a avea un efect de durată sunt necesare 10 până la chiar 28 zile de tratament.

Efectele tratamentului cu mofeta

Tratamentul prin băile de gaz realizat în mofetă, este recomandat în special pentru afecţiunile cardiovasculare, bolile dermatologice, gincologice şi endocrine, precum şi unele afecţiuni ale aparatului locomotor – reumatisme cronice degenerative.

Alte recomandări ale mofetei sunt şi în scop profilactic pentru persoanele cu risc cardiovascular, pentru cei care suferă de hipertensiune, la cei cu nivel crescut al colesterolului, este indicat şi fumătorilor, persoanelor care au probleme cu circulaţia precum şi celor care lucrează în frig. Este cunoscut, de asemenea, faptul că gazul mofetarian are efecte benefice şi asupra potenţei, fiind recunoscut ca un foarte bun afrodisiac natural.

Mecanismul de acţiune al mofetelor constă, în primul rând, în vasodilataţia periferică, prin acţiunea directă a dioxidului de carbon asupra vaselor mici, ceea ce duce la încălzirea tegumentului, dar şi la vasodilataţia sistemică (musculară, cerebrală), are loc şi inhalarea unei mici părţi din dioxidul de carbon din mofetă. 

Mofeta naturală are ca efect creşterea fluxului sanguin prin pătrunderea CO2 prin piele atât prin tegument cât şi la nivel muscular.

Acţiunea este directă asupra musculaturii netede a vaselor de sânge mai ales asupra vaselor foarte mici (arteriole), acţiune care este considerată superioară medicamentelor vasodilatatoare periferice.

Printre cele deja demonstrate, s-a constată că terapiile cu mofete ajută inclusiv la detoxifierea organismului, un beneficiu din ce în ce mai mult exploatat.

Baia cu apă minerală carbogazoasă îmbină efectul factorului termic cu cel al factorului chimic şi presiunea hidrostatică a apei. CO2 se lasă încet pe tegument formând o peliculă de bule de CO2 care exercită o vasodilataţie activă prin stimulare microtactilă a tegumentului aflat în imersie.

Combinarea aceluiaşi factor terapeutic CO2 sub formă de mofetă şi baie creează un efect cumulat de vasodilataţie. Aceasta înseamnă o hrănire mai bună a ţesutului şi celulelor, preluarea mai rapidă a deşeurilor metabolice normale sau patologice şi transportul lor la organele specializate pentru a fi prelucrate şi eliminate, deci reducerea procesului inflamator şi normalizarea proceselor metabolice la nivelul organelor, ţesuturilor şi celulelor.

Dioxidul de carbon CO2 este inhalat şi dizolvat plasmatic, respectiv este absorbit cutanat şi are următoarele efecte dovedite experimental la nivelul organismului: 

• pe circulaţie cercebrală: creşte fluxul sanguin cercebral cu 75% , care creşte puterea de concentrare şi randamentul intellectual;
• pe circulaţie periferică: hiperemie cutanatã prin acţiune directã pe metaarteriole, cu creşterea temperaturii cutanate cu 1.5 – 4 grd C;
• creşterea fluxului sanguin muscular cu 44% în musculatura scheletică;
• rol în hemodinamica cordului cu vasodilataţie arterială, scăderea perioadei de preejecţie, creşterea perioadei de ejecţie;
• scăderea tensiunii arteriale;
• scăderea catecolaminelor, scăderea lipidelor sanguine;

Indicaţii terapeutice ale mofetelor

Indicaţia mofetelor: hipertensiune arterială, tulburări circulatorii periferice cronice (arterite, endarterite, sechele după tromboflebite, varice, ulcere varicoase, plăgi atone). Sunt benefice în microangiopatia diabetică, nevralgii, nevrite, scleroza în plăci, paralizii, nevroze, boli reumatismale cronice, hipotiroidii.

1. Afecţiuni cardiovasculare:

 Arteriopatii:

• arteriopatia obliterantă cronică a membrelor inferioare în stadiul I , II şi III. Se exclud cele cu indicaţie netă chirurgicală;
• trombangeita Bűrger;

Cardiopatie ischemică cronică:

• sechele după infarctul miocardic la interval de minim 6 luni după episodul acut, fără tulburări de ritm, fără angor instabil, echilibrate din punct de vedere hemodinamic;
• angina pectorală stabilă, angina de efort (aflate sub tratament medicamentos);
• hipertensiune arterială stadiul 1 şi 2 - sub control medical fără boli asociate care să contraindice tratamentul cu factori naturali;
• afecţiuni venoase: sechele după tromboflebite superficiale sau profunde, la minim 6 luni după episodul acut;
• valvulopatii: valvulopatii reumatismale fără tulburări clinice hemodinamice, valvulopatii operate fără tulburări clinice şi hemodinamice după 3-6 luni de la efectuarea actului operator, cu avizul medicului cardiolog;

2. Afecţiuni neurolgice

• sechele după accidente vasculare cerebrale la bolnavi echilibraţi neurologic şi Cardiovascular;
• boli ale sistemului nervos periferic: radiculopatii, polinevrite, sechele posttraumatice ale nervilor periferici;

3. Afecţiuni reumatice:

• afecţiuni articulare şi abarticulare de tip degenerativ tip artroze, stadiul cronic;
• afecţiuni degenerative cronice ale coloanei vertebrale – spondiloze;
• boli cronice inflamatorii articulare , cu probe biologice normale;
• reumatisme de focar (după asanarea focarului);
• osteoporoza;

4. Alte afecţiuni: boli endocrine, în general hipofuncţionale, boli de nutriţie:diabet zaharat compensat, obezitate, gută, afecţiuni dermatologice (psoriasis, eczeme cronice);

Pe lângă efectul benefic al CO2, ar trebui să fie luat în considerare şi efectul radonului asupra sănătăţii pacientului. S-a demonstrat că terapia cu radon la radiaţii de nivel scăzut poate avea un efect pozitiv asupra sănătăţii, poate induce sau activa funcţiile de reparare a ADN-ului, răspunsurile imune.

Studiile anterioare efectuate în modelele Covasna indică faptul că expunerea datorată radonului este mai mică decât valorile recomandate şi că aceste valori nu reprezintă o problemă de sănătate pentru pacienţi.În aceste studii se indică o monitorizare pentru a măsura nivelurile de radon în unele mofete din judeţul Covasna dar, şi pentru a determina dozele primite de pacienţi (în timpul unui tratament).

Studiile spun că prin aceste efectele vasodilatatorii scade tensiunea arterială, se îmbunătăţeşte activitatea inimii, creşte circulaţia periferică şi sistemică, se îmbunătăţeşte capacitatea la efort şi calitatea vieţii, creşte capacitatea de concentrare.

Contraindicaţiile tratamentului cu mofetă:

Mofeta este contraindicată în bolile neoplazice, ateroscleroză înaintată, insuficienţă cardiacă decompensată, tuberculoza pulmonară.

• contraindicaţii generale: afecţiuni acute febrile, boli infecţioase, boli venerice în stadiul de contagiozitate, purtători de germeni patogeni, stări caşectice, tumori maligne sau benigne cu potenţial de malignizare cunoscut, hemoragii de orice natură, sarcină, epilepsie, boli de sistem, psihopatii cronice manifeste, boli dermatologice cu potenţial de contagiozitate, insuficienţă cardiacă, renală sau hepatică manifestă.

 • contraindicaţii specifice: infarct miocardic cu evoluţie severă în faza acută, cardiopatii ischemice cu crize frecvente, cardiopatii nedureroase cu tulburări majore de ritm sau conducere, valvulopatii cu fenomene de insuficienţă cardiacă sau accidente trombotice recente, hipertensiune arterială în stadiul 3 sau HTA cu complicaţii, ateroscleroză cerebrală cu tulburări psihice şi de comportament, accidente trombotice cerebrale cu sechele neurologice importante.