Trăieşte mai sănătos şi mai mult cu o proteină: ce este Klotho

Venit din Panteonul grecesc, Klotho este un numele ales pentru o proteină descoperită în 1997 care pare să joace un rol fundamental în determinarea duratei vieţii umane.

Klotho este o proteină transmembranară, codificată de o genă prezentă pe cromozomul 13, care pare să joace un rol-cheie în încetinirea îmbătrânirii şi în contracararea apariţiei diferitelor patologii legate de vârstă.

Influenţa sa asupra longevităţii a fost demonstrată pe scară largă prin studii pe modele animale. Şoarecii cu niveluri mai mari de Klotho au trăit mult mai mult şi au avut un risc mai scăzut de a dezvolta boli precum diabetul, osteoporoza şi Alzheimer.

Dar farmecul produs de Klotho nu se termină aici: această proteină ar părea a fi un adevărat biomarker al vârstei biologice, un indicator mai precis al vârstei cronologice pentru evaluarea stării de sănătate a unui individ.

Concentraţia de Klotho în sânge tinde să scadă odată cu înaintarea în vârstă. Acest lucru sugerează că monitorizarea nivelurilor sale ar putea oferi informaţii valoroase despre starea reală a unui organism. Dar Klotho ar putea face mult mai mult: ar putea deveni chiar o potenţială ţintă terapeutică.

Pe scurt, ipoteza este că prin modificarea nivelurilor acestei proteine, prin intervenţii farmacologice direcţionate sau modificări ale stilului de viaţă, ar putea fi posibilă încetinirea îmbătrânirii.

Mecanismul de acţiune al lui Klotho nu este încă complet clar, dar se presupune că joacă un rol-cheie în reglarea mai multor procese celulare care influenţează senilitatea, inclusiv:

@ Homeostazia calciului: Klotho modulează activitatea canalelor ionice care controlează fluxul de calciu în celule. Acest lucru ajută la protejarea celulelor împotriva daunelor cauzate de excesul de calciu, un factor care contribuie la îmbătrânire şi la bolile legate de vârstă. Activitatea sa pare a fi legată şi de reglarea negativă a sintezei vitaminei D active, care influenţează direct metabolismul calciului şi fosforului;

@ sensibilitatea la insulină: Klotho creşte sensibilitatea celulelor la insulină, hormonul care reglează metabolismul glucozei, care la rândul său contracarează apariţia diabetului;

@ Stresul oxidativ: Klotho activează producţia de enzime antioxidante, care luptă împotriva radicalilor liberi care dăunează celulelor;

@ Senescenţa celulară: Klotho încetineşte procesul de îmbătrânire celulară, prin care celulele încetează să se dividă şi să funcţioneze corect. Ca urmare, ţesuturile rămân sănătoase şi funcţionează mai mult timp.

La şoarecii lipsiţi de Klotho, se observă o îmbătrânire accelerată, caracterizată prin:

@ ateroscleroza: acumularea plăcii în artere, care poate duce la atacuri de cord şi accidente vasculare cerebrale;

@ funcţia cardiovasculară redusă: afectarea capacităţii vaselor de sânge de a se dilata şi scăderea formării de noi vase de sânge;

@ degenerare multi-organică: afectarea rinichilor, plămânilor şi inimii;

@ mortalitate crescută: şoarecii lipsiţi de Klotho mor la o vârstă fragedă.

Studiile par să sugereze că Klotho joacă un rol fundamental în protejarea împotriva îmbătrânirii şi a bolilor legate de vârstă, dar vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a înţelege pe deplin mecanismele de acţiune a acestei proteine ​​extraordinare şi, mai ales, pentru a dezvolta potenţiale terapii.

„De la şoareci la cimpanzei până la mamifere superioare, cum ar fi oamenii, s-a constatat fără echivoc că, atunci când avem niveluri ale acestei proteine ​​reduse în comparaţie cu nivelul mediu raportat la vârsta cronologică, speranţa de viaţă este redusă”, explică, pentru Corriere della Sera, Ascanio Polimeni, neuroendocrinolog, director al Proiectului LongevYa şi al Grupului de Cercetare Regen4Life.

„Şi vedem mai uşor apariţia demenţei, a bolilor cardiovasculare, a tumorilor, a îmbătrânirii accelerate din toate punctele de vedere, de la piele, la păr, la osteoporoză, la pierderea masei musculare până la dizabilitate şi deci mortalitate precoce”, conchide el.