Un medic trage semnalul de alarmă: suntem în mijlocul unei crize de sănătate mintală a tinerilor

Din pricina reţelelor sociale, doi din trei părinţi din SUA cred că a fi mamă sau tată astăzi este mai dificil decât era acum 20 de ani. „Reţelele sociale pot dăuna profund sănătăţii mintale a copiilor, în special a adolescenţilor”, avertizează Vivek Murthy, şeful de sănătate publică al Statelor Unite, chirurg general.

„Suntem în mijlocul unei crize de sănătate mintală a tinerilor şi mă tem că reţelele sociale sunt un factor important al acestei crize, trebuie să o rezolvăm urgent”, a observat el din SUA, unde subiectul este fierbinte, la doar câteva zile după TikTok a fost interzis în Montana, iar Utah a devenit primul stat care a ridicat la 18 ani vârsta necesară pentru a avea acces la un cont de social media fără acordul explicit al părinţilor.

Într-un raport de 19 pagini, acest medic american de origine indiană, autor printre altele al unei cărţi apreciate, „Împreună: puterea de vindecare a conexiunilor umane într-o lume făcută de singurătate”, nu trece cu vederea efectele pozitive ale reţelelor sociale, precum „spaţiul de exprimare”, cu „posibilitatea de a crea comunităţi şi reţele pentru schimbul de informaţii, împărtăşirea intereselor”, dar îndeamnă politicienii şi companiile să implementeze o protecţie mai mare pentru cei mai tineri, amintind că aceştia se află în faze critice ale dezvoltării creierului. „Este vorba de maximizarea beneficiilor şi reducerea daunelor, pentru a crea un mediu mai sigur şi mai sănătos pentru copii”.

Se poate influenţa calitatea somnului

„Adolescenţii nu sunt doar adulţi mai tineri – a subliniat el într-un interviu pentru New York Times – ci se află într-o fază diferită de dezvoltare şi într-o fază critică a dezvoltării creierului”. În special, raportul notează că „utilizarea frecventă a reţelelor sociale poate fi asociată cu modificări în zona creierului care gestionează emoţiile şi în cortexul prefrontal (important pentru controlul impulsurilor, moderarea comportamentului social), putând creşte sensibilitatea faţă de recompense şi pedepse sociale”.

Platformele de social media sunt pline cu „conţinut extrem, neadecvat şi dăunător”, inclusiv conţinut care „poate normaliza” auto-vătămarea, tulburările de alimentaţie şi alte comportamente autodistructive. Hărţuirea cibernetică este răspândită. „La începutul adolescenţei, când se formează identităţile şi un sentiment de valoare de sine, creierul în curs de dezvoltare este deosebit de susceptibil la presiunile sociale”, aminteşte Murthy.

Utilizarea reţelelor sociale poate influenţa comportamentul alimentar şi calitatea somnului. Iar adolescenţii care petrec mai mult de trei ore pe zi pe reţelele de socializare au de două ori mai multe şanse de a experimenta simptome de depresie şi anxietate.

95% dintre adolescenţi au spus că frecventează cel puţin o platformă, iar mai mult de o treime au spus că folosesc mai multe „aproape constant”, potrivit cercetărilor citate în dosar. Deşi vârsta minimă necesară pentru majoritatea site-urilor este de 13 ani, 40% dintre copiii cu vârste cuprinse între 8 şi 12 ani le frecventează. Deci, filtrele nu funcţionează. Motiv pentru care Murthy le cere politicienilor şi companiilor să „acţioneze urgent” pentru a proteja tinerii de potenţiale pericole.