1.500 de medicamente ieftine au dispărut de pe piaţă în trei ani: Românii folosesc medicamente scumpe, iar cele ieftine se duc la export

"Medicamentul este făcut pentru România, dar nu ajunge la pacientul român, întrucât producătorul nu mai fabrică cât fabrica. Fabrică mai puţin pentru că ştie că medicamentul nu mai este cerut. Se clădeşte un cerc vicios şi dispar medicamentele de pe piaţă. Exact la fel cum dispar cele ieftine. În momentul în care eu nu am cerere de medicamente ieftine, deşi sunt stupefiat, aduc medicamentul ieftin, el este preţ de referinţă, în schimb eu nu am cerere pentru medicament, întrucât CNAS plăteşte la 300 de zile farmacistul. Farmacistul din ce să supravieţuiască? Nu are nicio vină farmacistul. Ia banii de la pacient, pe care şi-i blochează mai mult la casă, utilizând medicamente scumpe", a explicat Damian.

El a mai spus că din 2008 şi până în 2011 au fost refuzate de piaţă 1.500 de medicamente, printre care medicamente oncologice ieftine.

"Pur şi simplu nu mai erau utilizate. Este vorba despre medicamente oncologice, cardiovasculare, foarte multe pentru terapii antiinfecţioase. Este foarte clar că autorităţile trebuie să aibă consultanţi mai buni. Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate trebuie să înţeleagă ceea ce se întâmplă în piaţă. Acest derapaj către medicamente scumpe pleacă din proasta finanţare a sistemului şi absenţa oricărei note de fundamentare, a modului în care sistemul este finanţat, nu ai un studiu de impact. De exemplu, poţi spune de mâine vrem să mai introducem încă o sută de molecule pe listă. Dar, pentru asta, verifici dacă există o sursă de finanţare, există un studiu de impact. Este o mişcare către medicamentele scumpe, însă cu toţii ne plângem de starea sistemului sanitar care este dezastruoasă", a adăugat preşedintele APMGR.

El spune că este o decădere structurală a sistemului sanitar, pacienţii nemaiajungând la medicamente.

"Cu atât mai atipică este situaţia, cu cât în ultimele şase luni au intrat pe piaţa farmaceutică din România cel puţin 20 sau 30 de medicamente generice care trebuiau să scadă cheltuielile cu până la 50 la sută pe acele sectoare terapeutice. Şi astea sunt nişte aspecte pe care noi vrem să le prezentăm autorităţilor. Trebuie să le aşezăm ca un pachet. Mereu se vorbeşte despre stimularea utilizării medicamentelor generice. În ultimii trei ani, medicamentele generice au căzut mai tare decât în perioada în care nu se vorbea despre ele. Vin chiar şi marii experţi de la FMI care ne spun, voi nu ştiţi să utilizaţi medicamente generice ? Produsele generice vin de la marile companii de generice, sunt deschise pe piaţă şi nu sunt utilizate. Există acest fenomen de migrare către medicamentul mai scump, pentru că farmacia este prost finanţată, recuperează banii la 360 de zile şi atunci ce va face? Va vinde un medicament mai scump ca să obţină un pic de cash de la pacient, şi cercul vicios se agravează", a continuat Dragoş Damian.

El spune că totuşi medicamentele reprezintă în acest moment 30 la sută din cheltuielile de sănătate, iar plata lor se face din rectificare în rectificare.

Potrivit lui Damian, este necesară crearea unei culturi de generice.

"În ţările apropiate României, listele de compensate şi gratuite să fie mult mai reduse. Asta nu înseamnă că se îngrădeşte accesul pacienţilor la medicamente. Dacă cheltuielile nu sunt ţinute sub control, atunci se finanţează în plus sistemul. Este nevoie de o strategie naţională a medicamentului pornind de la analiza privind priorităţile României. De ce medicamente are nevoie populaţia, care este rezerva strategică, care sunt ariile terapeutice în care producătorii industriali trebuie să investească pentru a avea medicamente pentru români. Pentru că în lipsa unei strategii naţionale se poate întâmpla ceea ce s-a întâmplat cu Institutul Cantacuzino. Personal, sunt lovit în mândria mea patriotică de faptul că o ţară, între primele şapte ţări din lume care produce vaccinuri, şi-a închis singurul institut de vaccinuri. Că a fost proastă finanaţare, proastă viziune, prost management, nu mai contează. A fost un cocktail. În condiţiile în care în alte ţări există pază militarizată la fabricile de antibiotice şi de vaccinuri", a mai spus preşedintele APMGR.

Damian afirmă că dacă nu ai vaccinuri, nu ai prevenţie. "Vorbim de prevenţie, iar noi ne închidem un institut care producea vaccinuri, poate nu pe ultimele, cele mai recente, dar care se adresau unor grupe populaţionale importante. Erau vaccinuri foarte bune şi extrem de ieftine, ba chiar multe decontate de stat. Acum acest institut produce doar pe bucăţele", a adăugat Damian.

El a criticat totodată faptul că taxa pe viciu, instituită de ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, pentru sistemul sanitar nu se regăseşte în sistem.

"Foarte puţin din taxa pe viciu merge la sănătate. Trebuie plecat cu o strategie a medicamentului, o reformare reală a sistemului sanitar, nu la această bătălie cu săbii şi cuţite în cabina telefonică. Pentru că ne certăm medicii cu Casa (CNAS), Casa cu ministerul, ministerul cu medicii. Ar fi necesar un memorandum între toţi jucătorii, dar acest lucru este imposibil. Este şi real că România alocă sub patru la sutră din PIB sănătăţii. Problema este că şi dacă s-ar aloca opt la sută, ar dispărea din sistem aşa cum dispar şi ăştia patru la sută. Restul de patru la sută ar putea dispărea tot pe paradoxuri aşa cum vedem în piaţă în prezent. Realitatea: pacientul va plăti mai mult din buzunar, va avea acces la medicamente din ce în ce mai puţine şi mai scumpe; va avea acces poate nu la medicamentele de care are nevoie, ci numai la cele pe care producătorul încă le mai pune pe piaţă sau poate vor apela la vraci care practică medicina nebazată pe dovezi", a mai spus Damian.

El a adăugat că mulţi producători naţionali de generice s-au orientat spre două direcţii în lipsa unei strategii în domeniu şi anume vânzarea medicamentelor fără prescripţie medicală, chiar dacă şi pe acestea le creditează, şi exportul.

"Industria farma din România exportă din greu medicamente în toate ţările comunităţii europene, ţări din spaţiul sovietic şi din Orientul Mijlociu, pentru simplul motiv că banii vin şi în 60 de zile. Este o sursă de finanţare. Iar problema exporturilor paralele în România este adevărată. Vin distribuitori, cumpără produsele ieftine şi le vând în alte ţări de câteva ori mai scump. Iar la noi sunt folosite mai ales medicamente sumpe", a conchis preşedintele APMGR.