1 martie. Tradiţii şi obiceiuri de sărbătoarea mărţişorului

Unul dintre obiceiurile cele mai des întâlnite în toată ţara spune că de 1 martie părinţii trebuie să le lege copiilor la gât sau la mână un şnur cu o monedă de argint sau de aur. Moneda se leagă cu un şnur de culoare roşie, un găitan din două fire răsucite, din mătase roşie sau albă. Acest şnur poartă numele de mărţişor, mărţişug sau marţ. Tradiţia spune că toţi copiii care poartă şnurul au noroc pe tot parcursul anului şi sunt sănătoşi şi curaţi ca argintul odată cu venirea primăverii.

În alte zone, tradiţia spune că după 12 zile de purtat la gât sau la mână, mărţişorul se leagă de ramura unui pom tânăr. Dacă în acel an pomului îi merge bine şi înfloreşte, însemna că şi copilului îi va merge bine în viaţă. În unele regiuni, mărţişorul este legat de ramurile de porumbar sau păducel în momentul înfloririi. Dacă arbuştii înfloresc, copilul va fi sănătos, alb şi curat la fel ca şi florile.

Istoricii şi folcloriştii au studiat îndeaproape obiceiurile şi tradiţiile mărţişorului şi concluzia a fost că pretutindeni, nu doar în România, simbolistica mărţişorului este puternică şi are rol de amuletă.

În prezent, obiceiul oamenilor este de a purta un mărţişor toată luna martie şi apoi, în luna aprilie, să-l prindă de ramura unui pom fructifer şi să-şi pună o dorinţă. De aceea, la începutul lunii aprilie, în sate, în special, pomii sunt impodobiţi cu mărţişoare iar în zona Transilvaniei mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre şi coarnele animalelor, ca să sperie duhurile rele.

În general, femeile şi fetele primesc mărţişoare şi le poartă pe durata lunii martie, ca semn al sosirii primăverii. În Moldova însă, obiceiul este ca fetele să dăruiască mărţişoare băieţilor. Împreună cu mărţişorul se oferă şi flori timpurii de primăvară, precum ghiocelul. 

Arheologii au descoperit obiecte cu o vechime de mii de ani care pot fi considerate mărţişoare. Au forma unor mici pietre de râu vopsite în alb şi roşu, înşirate pe aţă, pentru a fi purtate la gât. Cele două culori sunt deschise interpretărilor: roşul poate semnifica vitalitatea femeii, iar albul - înţelepciunea bărbatului. Prin urmare, şnurul mărţişorului exprimă împletirea inseparabilă a celor două principii.

Tradiţiile cu ocazia mărţişorului nu sunt specifice doar României. În 2017, pe 6 decembrie, prin votul Interguvernamental al UNESCO pentru Salvarea Patrimoniului Cultural, erau înscrise oficial practicile culturale asociate zilei de 1 martie, cu ocazia mărţişorului. Dosarul de înscriere era comun pentru Republica Moldova, Macedonia de Nord şi Bulgaria.

În percepţia colectivă dar şi a specialiştilor, aceste practici şi obiceiuri contribuie la coeziunea socială, ajută comunitatea şi permite un schimb cultural între generaţii, indiferent de vârstă, promovând diversitatea şi creativitatea.