INTERVIU 10 septembrie, Ziua mondială pentru prevenirea suicidului. Cum avem grijă de sănătatea mintală? Psihologul Mihai Copăceanu oferă răspunsuri

O persoană se sinucide la fiecare 40 de secunde, conform Asociaţiei internaţionale pentru prevenţia suicidului.
Suicidul este prima cauză de deces la tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani în Europa.
Care e situaţia în România? Cum sunt afectaţi tinerii?
Care este diferenţa între deprimare şi depresie şi cum putem avea grijă corect de sănătatea noastră mintală?
„Vreau să reţinem cel mai important lucru: oamenii se sinucid nu pentru că doresc să nu mai trăiască, ci pentru că suferinţa pe care o experimentează este prea mare, mult prea mare. Adică depresie”, spune specialistul.

1765 afișări

Imaginea articolului 10 septembrie, Ziua mondială pentru prevenirea suicidului. Cum avem grijă de sănătatea mintală? Psihologul Mihai Copăceanu oferă răspunsuri

Fie că o persoană se confruntă, la un moment dat în viaţă, cu momente grele şi i se pare că nu mai există vreo soluţie, ajungând să aibă gânduri negre, fie că un om trece, ani la rând, prin situaţii de abuz, război şi alte pericole, toate evenimentele care ni se întâmplă sau la care suntem martori, ne afecteză sănătatea mintală.

Pandemia de COVID a pus, la rândul său, presiune pe fiecare dintre noi în parte, dar mai ales pe persoanele cu suferinţe mintale, care se confruntă cu mult stres sau sunt vulnerabule. În plus, ştim că lunile cu vreme rece şi puţin soare ne expun la stări mai melancolice şi la tonus mental mai scăzut. Ce e de făcut? Psihologul Mhai Copăceanu, doctor în Medicină, vorbeşte, într-un interviu pentru MEDIAFAX despre deprimare, depresie, cauzele

Întâi de toate, care este diferenţa între deprimare şi depresie? E o confuzie des întâlnită. Şi, în completare, cum ai defini anxietatea?

Mihai Copăceanu, psiholog: Deprimarea implică o stare de tristeţe care se manifestă fără simptome clinice, poate fi contextuală (în urma unui eşec) sau într-o anumită perioadă a anului. Persoana nu se izolează în casă, rămâne implicat în acţiuni publice, chiar dacă nu simte o plăcere.

Depresia însă implică un număr de simptome clinice care persistă pe toata durata unei zile şi pe mai multe zile de la dispoziţie tristă, lipsa energiei şi a interesului, lipsa speranţei pană la pierderi în greutate, abilitate redusă de a gândi, sentimente de vină şi din păcate, gânduri de moarte sau ideaţie suicidară.

Doar oamenii care fac depresie puternică tind să aibă gânduri de suicid, sau oricine poate ajunge să gândească astfel la un moment dat, după un şoc sau o traumă?...

Deci, de la început am lămurit că ideaţia suicidară şi suicidul se regăseşte preponderent într-o condiţie clinică în depresie, în depresia majoră. Dar şi în alte suferinţe psihice precum tulburări de personalitate. Da, orice om poate avea la un moment dat un gând de suicid ” nu mai rezist, nu mai pot” dar gândul poate fi trecător şi dimpotrivă catalogat ulterior ca profund eronat.

În realitate, există cercetări care au demonstrat că 61% dintre persoanele care au comis suicidul nu au avut nici un diagnostic de tulburare mentală. Faptul că nu fost diagnosticate nu înseamnă că nu au suferit.

Fiecare om are gânduri intruzive, „negre”, nu? De ce apar ele? Când ar trebui să ne îngrijoreze?

La nivel neuronal sunt studii care au identificat originea lor în regiunea creierului responsabilă de limbaj (aria Broca) şi cortexul cingulat. Studiul a cuprins participanţi în urma a 100 de sesiuni pe o perioadă de 6 luni.

Cercetările celebrului profesor Clark de la Oxford au demonstrat că sunt necesare 3 condiţii în cazul gândurilor intruzive. În primul rând, motivaţia şi preocupările principale ale omului, în al doilea rând îngrijorările (având la bază evenimente stresante) care produc un anumit grad de procesare emoţională şi cognitivă preconştientă. Deci un gând sau o imagine intruzivă este rezultatul unui impuls care se naşte din punct de vedere emoţional în legătură cu o îngrijorare care declanşează o schimbare a conţinutului gândirii.

Gândurile intruzive apar cel mai des în condiţiile clinice, în stările de deprimare, obsesionale sau în momentele de emoţie negativă intensă precum furie excesivă, manie sau ură. Apar în depresie şi anxietate şi acolo unde întâlnim stres. Însă ele pot surveni şi în creierul populaţiei nonclinice, când avem o zi proastă.

În România, e încă ruşinos să spui că mergi la psiholog. Cum spargem tabu-ul despre mersul la terapie?

Pur şi simplu mergând la psiholog. Eliminând tabuurile. Am întâlnit un tânăr care mi-a telefonat si mi-a spus: abia aştept să împlinesc 18 ani să vin la dumneavoastră fără acordul părinţilor. Şi a venit peste câteva zile. Putem apela la consiliere psihologică online şi se păstrează de asemenea confidenţialitatea.

De ce îşi iau oamenii viaţa? Ce factori genetici, psihologici, sociali, culturali sunt importanţi, pe lângă traume sau pierderi suferite?

Nu avem o genă a suicidului. Avem influenţe, vulnerabilităţi. Dar vreau să reţinme cel mai important lucru: oamenii se sinucid nu pentru că doresc să nu mai trăiască, ci pentru că suferinţa pe care o experimentează este prea mare, mult prea mare. Adică depresie. Pentru că au făcut diferite încercări de a-şi diminua suferinţa, de a se orienta spre alte activităţi, mulţi apelând inclusiv la psihoterapie de lungă durată şi au fost internaţi în secţii de psihiatrie. Alţii experimentează episoade psihotice.

Mi se pare atât de trist când văd persoane care condamnă pe cei care s-au sinucis. Este inacceptabil să judeci şi să acuzi o persoană suferindă, un om bolnav. Văd instituţii precum Biserica Ortodoxă care nu a înţeles nimic din fenomenul suicidar.

Dacă episcopii ar citi măcar 2 pagini despre depresie şi suicid ar afla şi ar permite mângâierea familiilor prin oficierea slujbei înmormântării. În acele momente familia este mult mai afectată de şocul tragediei şi au nevoie de sprijinul comunităţii, al prietenilor şi al bisericii.

Există o vârstă anume când suntem mai vulnerabili la gândurile suicidare?

M. Copăceanu: Depinde de ţară. În America, persoanele peste 65 de ani au un risc crescut, în Europa persoanele între 45-54, în Romania între 50-59 şi din păcate, comparativ cu media europeană, copii sub vârsta de 15 ani se sinucid mai mult în Romania decat in celelalte ţări din Europa.

De asemenea, sinuciderea în rândul adolescenţilor este un fenomen grav, trist, şocant. Romania nu are o Strategie Naţională de Prevenire a Suicidului aşa cum încă din 2012, SUA a elaborat şi periodic o revizuieşte.

În România, în ceea ce priveşte ierarhizarea pe judeţelor României, judeţele cu un nivel foarte ridicat (peste 20 sinucideri/100.000) sunt Harghita, Covasna, Satu Mare şi Mureş, iar cele cu nivel foarte scăzut (sub 10) sunt Caraş-Severin, Argeş, Vrancea, Bistriţa Năsăud, Suceava şi Buzău.

În general suicidul este sub-raportat, unele decese precum accidentele de maşină, înecul, supradoza de droguri, căderile pot fi intenţionate sau nu. OMS anunţa că doar 50% dintre adolescenţii cu tentative de suicid ajung să primească îngrijire medicală. De aceea numărul celor trataţi în spital nu reprezintă un indicator real al problemei în comunitate. Fetele deşi sunt mai depresive decât băieţii au abilităţi de a comunica mai uşor decât băieţii, de a cere ajutor, băieţii sunt mai agresivi şi impulsivi şi folosesc metode dure ceea ce contribuie la rezultate fatale.

Într-una din cercetările mele am publicat că 48,9% dintre tineri susţin că au avut cel puţin o dată gânduri de suicid. Studiul menţionează că sunt ponderi mai ridicate ale celor care au avut vreo tentativă de suicid şi care consumă mai frecvent cantităţi mari de alcool comparativ cu cei care nu au avut tentative de suicid. În timp ce 43,9% dintre cei care au declarat că nu se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut măcar o dată tendinţa de suicid, doar 15,3% dintre cei care se simt iubiţi şi susţinuţi de familie au avut o tentativă de suicid. În cazul persoanelor care consumă mai frecvent marijuana există o pondere mai mare a celor care au avut tentativă de suicid comparativ cu cele care nu iau acest drog.

Când ar trebui să mergem la psiholog? Dar la psihiatru?

M. Copăceanu: Oricând simţind că ne e prea greu, că avem nevoie de opinia sau sprijinul unui specialist în sănătate mintală. Putem apela pentru un screening simplu. Am întâlnit persoane care au programat o singură şedinţă doar pentru a se convinge să sunt bine.

Ce anume trebuie să facem pentru a nu ajunge la ideaţii de acest fel? Cum ne protejăm sănătatea mintală?

M. Copăceanu: Depinde foarte mult de segmentul de vârstă. La copii e diferit de la adulţi sau vârstnici.

Să nu uităm că şi vârstnicii suferă de depresie şi au ideaţie suicidară mai ales când rămân singuri, când trăiesc în izolare, când sunt neglijaţi şi părăsiţi.

În principiu, având o viaţa echilibrată în toate domeniile, pe plan personal, familial, social. Evitând excesele, evitând cat se poate de mult stresul, având preocupări sănătoase şi mai ales dezvoltând relaţii emoţionale sănătoase, cu familia, prietenii şi la locul de muncă.

Cum putem sprijini pe cineva cu tentative/ideaţii suicidare?

M. Copăceanu: Să tratăm cu seriozitate maximă. Solicitând intervenţie de specialitate, dacă este prietenul nostru adolescent anunţăm, cu acordul lui, familia, dacă este adult, anunţăm tot familia şi încurajăm să solicite o evaluarea psihologică sau psihiatrică. Nu ignorăm. Şi nici nu ne transformăm noi în psihoterapeuţi şi mai grav nu diminuăm gravitatea suferinţei.

Există un număr de urgenţă unde poţi primi consiliere? Sau servicii gratuite?

M. Copăceanu: Avem de câţiva ani în Romania, de mare succes, TelVerde Antisuicid 0800801200 o linie telefonică apelabilă gratuit de pe teritoriul României zilnic între 7 seara şi 7 dimineaţa. În cazul unui pericol iminent se recomandă apelarea la serviciul 112. Există şi o adresă de email sos@antisuicid.com. Am spus de succes deoarece sute de romani au fost salvaţi, se primesc zeci de mii de apeluri anual şi voluntarii răspund (după ce sunt instruiţi) acordă ore întregi unor convorbiri telefonice, în unele cazuri a fost o convorbire de 8 ore neîntrerupte.

Ce gând/sfat ai pentru persoanele care ne citesc şi au gânduri de suicid?

M. Copăceanu: Să vorbească despre aceste gânduri, să nu le păstreze în sinea lor, să ceară ajutor, să nu sufere în izolare.

ULTIMELE ȘTIRI

Vezi mai multe articole din categoria social

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Taguri:: depresie,; ziua mondiala prevenire suicid,; tineri,; sinucidere,; psiholog,; anxietate,

Citește pe alephnews.ro: Unul din trei oameni suferă de „ura față de mișcare”. Fenomenul poartă numele de misokinezie

Citește pe www.zf.ro: Germania, prinsă în mijlocul unui război care riscă să arunce toată Europa în haos: Cancelarul german Olaf Scholz este presat să trimită rachete cu rază lungă de acţiune în Ucraina

Citește pe www.zf.ro: Black Friday-ul care sparge toate recordurile. Cum s-a ajuns aici

Citește și: INTERVIU Generaţia Z. Care sunt cauzele depresiei la adolescenţi şi tineri? O discuţie cu psihologul Mihai Copăceanu

Citește și: Cum ne afectează emoţiile şi cum să le gestionăm corect? Florina Cioagă, Coach Transformaţional, despre alfabetizarea emoţională

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.