#100 Autorităţile locale au intrat în febra investiţiilor de Centenar. Sume impresionante, alocate pentru monumente şi statui. Oraşul în care se va face cea mai mare investiţie

Unul dintre cele mai scumpe monumente care se va construi de Centenar este Monumentul Unirii de la Alba Iulia. Guvernul a alocat patru milioane de euro pentru construcţia lui şi ar trebui să fie finalizat până la 1 Decembrie 2018.

Cu un an înainte, însă, lucrările nu au început.

Liderul PSD Alba, deputatul Ioan Dîrzu, a declarat că Guvernul a alocat sume importante pentru obiectivele de investiţii din Alba cu ocazia sărbătoririi Centenarului.

”Pe lângă cele 2,2 milioane de euro alocaţi pentru restaurarea Sălii Unirii, şi 7,6 milioane de euro pentru reabilitarea unor drumuri, la ultima rectificare bugetară din 13 septembrie au fost alocate fonduri în valoare de peste 4 milioane de euro pentru construcţia Monumentului Unirii”, a arătat Ioan Dîrzu.

Informaţia privind finanţarea monumentului a fost confirmată, corespondentului MEDIAFAX, şi de autorităţile din Alba Iulia.

Primele demersuri pentru construirea unui monument al Unirii la Alba Iulia au fost începute în 1993 de către reprezentanţii unor organizaţii patriotice, iar în ultimii ani aceştia au primit şi sprijinul Prefecturii, Primăriei Alba Iulia, dar şi al unor parlamentari.

În anii 1990, Ministerul Culturii a organizat şi un concurs de idei pentru realizarea monumentului, care a fost reluat în 2008. În cadrul acestuia a fost selectat proiectul sculptorului Mihai Buculei, care presupune realizarea unui monument de piatră de circa 20 de metri înălţime, sub forma unei cruci şi a literei ”U” întoarsă.

Părerile privind edificarea unui monument care să simbolizeze împlinirea a 100 de ani de la unirea Transilvaniei cu România sunt împărţite: unii susţin că ideea este bună şi oportună, în vreme ce alţii sunt de părere că există un simbol care trebuie reabilitat şi conservat, respectiv Sala Unirii, locul unde la 1918 s-a decis şi semnat cel mai mare act de voinţă al tuturor românilor.

De asemenea, altă parte consideră că o importanţă mai mare ar trebui să se dea Catedralei Reîntregirii, care mai portă denumirea de ”Catedrala Încoronării”, construită special pentru încoronarea regilor Maria şi Ferdinand.

Spre exemplu, istoricii Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia Liviu Zgârziu şi Gabriel Rustoiu au declarat, în mai multe rânduri, că Sala Unirii este cel mai importat simbol al istoriei românilor, iar costurile pentru noul monument sunt mult prea ridicate.

De asemenea, subiectul a fost abordat în 2008 de către IPS Andrei Andreicuţ, pe atunci arhiepiscop de Alba Iulia, care a apreciat că se va cheltui o sumă enormă, iar monumentul nu va întrece Catedrala Încoronării.

Pe de altă parte, deputatul Florin Roman, un susţinător al construirii Monumentului Unităţii Naţionale, a intrat în greva foamei pentru lipsa finanţării acestuia, însă a renunţat în aceeaşi zi, după câteva ore, motivând că ”în ceasul al 12-lea a existat o reacţie a PSD”.

Primarul din Alba Iulia, Mircea Hava, a declarat, la dezbateri privind organizarea Centenarului, că lucrările la Monumentul Unirii şi la celelalte proiecte care au legătură cu actul de la 1 Decembrie 1918, trebuie să înceapă până în toamnă, altfel, la 100 de ani de la Marea Unire, ”ne vom plimba prin gropi şi mizerie”.

”Dacă în august nu o să se înceapă lucrările nu numai la monument, la Muzeul Unirii, dacă nu vom avea deja deschise finanţări, dat drumul la lucrări, o să avem marea plăcere ca în 2018, la 1 Decembrie, să avem un frumos şantier prin care ne vom plimba prin gropi şi prin mizerie. Nu cred că acesta este lucrul pe care-l dorim”, a spus, la începutul acestui an, primarul Mircea Hava.

La aproape un an de atunci, lucrările la monument sau la alte obiective finanţate, precum Sala Unirii, nu au început încă.

Cluj

Un cardinal, un episcop şi un mitropolit vor avea statui de Centenar, la Cluj, unde este dorit şi un Monument al Marii Uniri

Primăria Cluj-Napoca a pregătit o listă de proiecte dedicate aniversării Centenarului Marii Uniri, printre care figurează amplasarea unor statui în oraş dedicate unor personalităţi religioase marcante, finanţarea urmând să fie asigurată prin Departamentul Centenar de la Bucureşti, din bugetele unor culte, banii credincioşilor şi din bugetul local.

Reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca au declarat corespondenului MEDIAFAX că este vorba despre statuile cardinalului greco-catolic Iuliu Hossu, episcopului ortodox Nicolae Ivan şi mitropolitul Bartolomeu Anania, dar se propune şi construirea unui Monument al Marii Uniri.

”Pentru finanţarea acestor statui şi monumente s-au cerut fonduri de la Departamentul Centenar, dar se vor asigura şi sume din bugetele unor culte precum şi din bugetul local al municipiului. Pentru Monumentul Marii Uniri, care va fi finanţat de Primărie, se va realiza un studiu de fezabilitate şi un concurs de proiecte, iar fondurile vor fi asigurate din bugetul pe anul viitor, dar încă nu se ştie din ce capitol de cheltuieli. Încă nu avem o estimare a costurilor acestui monument. Statuile lui Iuliu Hossu, Nicolae Ivan şi Bartolomeu Anania vor fi finanţate de Bisericile Greco-Catolică, respectiv Ortodoxă”, au spus sursele citate.

Purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Clujului, Bogdan Ivanov, a declarat că în perioada următoare se va lansa concursul pentru realizarea, în faţa Catedralei Mitropolitane din Cluj-Napoca, a statuilor episcopului Nicolae Ivan şi mitropolitului Bartolomeu Anania.

”Nu avem o estimare a costurilor. Să vedem cine va câştiga, aşteptăm din partea sculptorului un cost”, a spus Ivanov.

Finanţarea ridicării celor două statui va fi asigurată din fonduri municipale, judeţene şi din donaţii ale credincioşilor.

Purtătorul de cuvânt al Episcopiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, Daniel Avram, a afirmat, la rândul său, că statuia cardinalului Iuliu Hossu este estimată la 70.000 de euro, întreaga sumă fiind suportată de episcopie.

”S-au făcut toate demersurile de amplasare a statuii pe B-dul Eroilor din Cluj-Napoca, în faţa Catedralei <Schimbarea la Faţă>, autorizaţia sperăm să o avem în acest an. S-a făcut o comisie şi suntem în discuţii cu trei sculptori iar comisia va stabili care va fi ales şi forma statuii din bronz”, a spus Avram.

Braşov

Autorităţile din comuna Bran au transmis Prefecturii Braşov planul de organizare a Cetenearului României, iar pe listă se regăseşte şi construirea unui monument dedicat momentului 1 Decembrie 1918. Preţul estimat pentru construţie este de 60.000 de lei, dar încă nu se ştie care va fi conceptul. Primarul localităţii Bran, Rareş Rădăcină, a declarat corespondentului MEDIAFAX, că proiectul este ”în faza de discuţii”.

”Mă gândesc să facem o cruce sau aşa ceva. Preţul este de aproximativ 60.000 de lei, dar nu am făcut încă un deviz şi nici un proiect. Va fi amplasat în faţa Liceului Sextil Puşcariu, exact pe unde au trecut trupele în 1918, pe lângă DN73. Credem că va fi un monument semnificativ pentru comunitate“, a spus primarul.

Monumentul va fi ridicat pentru ca momentul Centenarului să fie sărbătorit în faţa acestuia.

Potrivi edilului din Bran, finanţarea monumentului va fi asigurată din bugetul Primăriei sau din donaţii.

Suceava

În judeţul Suceava, 55 de primării şi Consiliul Judeţean au depus 135 de proiecte pentru Programul Centenar, 42 dintre acestea vizând reabilitări sau construcţii de monumente ale eroilor români. Valoarea proiectelor depuse depăşeşte 28 de milioane de euro.

Primăria Suceava are în plan reabilitarea statuii lui Ştefan cel Mare - cel mai înalt monument istoric din România.

Pentru această lucrare municipalitatea a alocat din bugetul de investiţii al acestui an o sumă de 300.000 de euro însă, la prima licitaţie organizată pentru reabilitare, nicio firmă nu a venit cu oferte, autorităţile fiind nevoite să reia procedurile de licitare a lucrării.

Statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare din municipiul Suceava a fost realizată de sculptorul Iftimie Bârleanu în anul 1977 şi are nevoie de lucrări de reabilitare.

Statuia este realizată din bronz, are 8 metri înălţime, 8 metri lungime şi 2 metri înălţime, fiind aşezată pe un soclu înalt de 15 metri.

Botoşani

Din cele 54 de proiecte depuse pentru Program Centenar de primăriile din Botoşani, 16 vizează reabilitări de monumente dedicate eroilor români, dar şi ale cimitirelor eroilor şi crearea de zone de acces pentru public, valoarea totală a proiectelor ajungând la 200.000 de euro.

Cele mai multe proiecte pentru marcarea Centenarului le-a depus municipiul Dorohoi, care vrea să reabiliteze monumentul “Ostaşul român în atac”, să refacă soclul acestuia, să restaureze monumentul ”Eroi căzuţi pe câmpul de luptă în perioada 1916-1918” şi să investească în iluminat arhitectural de la monumentul capitanului Nicolae Valter Mărăcineanu.

Pentru realizarea acestor investiţii autorităţile locale speră să obţină bani de la Ministerul Culturii.

Galaţi

În anul Centenarului Marii Uniri, în municipiul Galaţi va fi construit un monument dedicat eroilor care au apărat oraşul. Acesta a fost comandat de Consiliul Judeţului Galaţi şi va costa peste 300.000 de lei.

”Monumentul Apărătorii Galaţiului 7-9 ianuarie 1918” va fi realizat din mai multe module care se află deja în lucru într-un atelier din Bucureşti şi urmează să fie construit într-o zonă centrală.

Practic, monumentul va fi replica unuia care a existat în Galaţi în perioada interbelică şi care a fost distrus de comunişti.

”Consiliul Judeţului a comandat acest monument. Este vorba despre Monumentul Apărătorii Galaţiului 7-9 ianuarie 1918 care va fi aşezat la Stirex. Lucrarea a început în atelier, va fi făcută din module, acum se lucrează în atelier. Conform planului, suprafaţa monumentului este de 20 de metri pătraţi, înălţimea va fi de 5,25 metri cu tot cu vulturul situat în vârf iar soclul va fi luminat. Construcţia va costa 307.500 lei, bani de la bugetul CJ Galaţi. Este, practic, reconstruirea unui vechi monument, va fi o replică făcută de o echipă de specialişti. Vechiul monument a fost distrus în perioada comunistă”, au explicat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii CJ Galaţi.

Monumentul ”Apărătorii Galaţiului 7-9 ianuarie 1918” va fi inaugurat cu mare fast în luna ianuarie 2018. Până atunci, Consiliul Judeţului speră să mai obţină alte finanţări europene sau guvernamentale pentru investiţii dedicate Centenarului.

Bătălia pentru Galaţi a avut loc la finalul Primului Război Mondial. Între 7 şi 9 ianuarie 1918 mai multe unităţi ale armatei ruse au înconjurat şi bombardat oraşul pentru a-l cuceri şi jefui. Cinci sute de soldaţi, marinari şi pompieri români au învins armata rusă formată din circa 12.000 de soldaţi, membri ai unei unităţi de elită Divizia 9 Siberiană.

Prahova

Consiliul Judeţean Prahova nu are bani pentru finalizarea Catedralei Sfântul Ioan Botezătorul din Ploieşti, iar pentru ca lucrările să fie terminate de Centenar, se solicită finanţare de la Ministerul Culturii.

Pentru lucrările de artă, care includ decoraţiuni speciale, capiteluri poleite cu aur, vitralii şi pictură prin tehnică expresivă ar fi nevoie de peste 20 de milioane de lei, bani pe care Consiliul Judeţean Prahova i-a cerut ca finanţare, cu ocazia Centenarului, de la Ministerul Culturii.

Preotul paroh Mihai Frusinou de la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Ploieşti, a trimis o adresă Consiliului Judeţean Prahova prin care cere ajutor ca lucrările care sunt începute la acest lăcaş de cult să fie terminate cu ocazia Centenarului.

“Există momente în istorie la a căror înălţime avem datoria de a ne ridica, din respect pentru înaintaşii noştri, ei înşişi ridicaţi la cer din dragoste de ţară. Un astfel de moment trăim acum, în pregătirea celebrării Centenarului Marii Uniri de la 1 decembrie 1918 (...). Iată de ce vă rog să aveţi bunăvoinţa de a lua în considerare, pentru marcarea marelui eveniment, şi finalizarea lucrărilor la Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Ploieşti”, arată preotul paroh, Mihai Frusinou, în adresa trimisă Consiliului Judeţean Prahova.

Potrivit sursei citate, turnul clopotniţă al catedralei a fost ridicat între 1923 şi 1939, la inţiativa localnicilor, ca un “Panteon al vitejiei româneşti care să vorbească (….) despre eroii Primului Război Mondial, cei care au făcut posibilă Marea Unire”.

Piatra de temelie a acestui turn a fost pusă în 1923, în prezenţa Principelui Carol, iar la construcţia lui au muncit în mod voluntar soldaţi ai Regimentului 32 Mircea. Piatra a fost adusă de la Oituz, Mărăşeşti, Doaga sau Valea Şuşiţei. Turnul nu a fost niciodată finalizat aşa cum şi-ar fi dorit arhitectul Toma Socolescu.

Catedrala a intrat într-un amplu proces de reconstrucţie în anul 2006, iar acum lucrările au ajuns la etapa finisajelor interioare. Totul a stagnat, însă, din lipsă de bani.

“Dorim să respectăm întocmai elementele constructiv-decorative şi artistice pe care arhitectul Toma Socolescu le-a aşezat în schiţele sale: să împodobim cei 10 stâlpi interiori cu decoraţiuni în stuco-marmură şi capiteluri poleite cu foiţă de aur, să punem vitralii la ferestre şi, ca podoabă de preţ, pictura, dorită de architect să fie realizată prin tehnică expresivă, specific bizantină, a mozaicului. Devizul acestor lucrări artistice de fineţe îl estimăm la 20 de milioane de lei, sumă imposibil de strâns prin forţe proprii pentru a finaliza proiectul anul viitor, anul Centenar al Marii Uniri”, se mai arată în adresa citată.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţan Prahova, Bogan Toader, a înaintat către Ministerul Culturii o cerere ca această catedrala să fie inclusă pe lista proiectelor cu finanţare de la bugetul de stat.

“Având în vedere însemnătatea istorică a Catedralei Sfântul Iona Botezătorul din municipiul Ploieşti, străjuită de turnul clopotniţă (...), ţinând cont de faptul că această lucrare, începută în 1923 este neterminată până astăzi, vă rugăm ca în contextul Programului Naţional România 100 să sprijiniţi efortul enoriaşilor catedralei pentru a finaliza acest monument în anul Centenarului Marii Uniri”, se arată în cererea adresată Ministerului Culturii.

Gorj

Semnul ”Aducerii Aminte” este ”monumentul” cu care reprezentanţii Consiliului Local Târgu-Jiu vor să marcheze Centenarul, acesta urmând să fie turnat în bronz şi multiplicat pentru 20 de locaţii. Pentru Semnul ”Aducerii Aminte”, dar şi pentru alte acţiuni planificate pentru anul Centenarului, autorităţile locale au aprobat alocarea a 300.000 de lei din bugetul pe 2018.

"Bugetul propus de comisie pentru realizarea acestor acţiuni se poate aloca din bugetul anului 2018, suma de aproximativ 300.000 de lei nefiind o sumă care să pună presiune pe bugetul anului viitor. Trebuie să ţinem cont de faptul că multe din aceste acţiuni vor avea ecou poate pentru următorii 100 de ani pe care îi dorim României Mari. Când ne referim la Târgu-Jiu şi Războiul de Reîntregire vorbim de luptele de la Podul Jiului, despre eroismul târgujienilor. Însuşi mareşalul Berthelot, şeful Misiunii Franceze în România a remarcat că această luptă este un moment unic în istoria Primului Război Mondial. Eroii Târgu-Jiului, în frunte cu Ecaterina Teodoroiu, prin faptele lor au făcut să vorbim azi de Târgu-Jiu ca un oraş al eroilor", a declarat, pentru MEDIAFAX, Adrian Tudor, viceprimarul municipiului Târgu-Jiu.

În luna ianuarie este prevăzută realizarea a 3.000 de reviste de benzi desenate despre eroii gorjeni care au luptat în Primul Război Mondial. Acestea vor fi distribuite elevilor din municipiul Târgu-Jiu şi vor costa 15.000 de lei.

Vor fi confecţionate panouri stradale, în valoare de 5.000 de lei, acestea urmând să fie plasate lângă clădirile în care s-au desfăşurat evenimente în Primul Război Mondial.

O altă investiţie, care va costa aproximativ 60.000 de lei, constă în transformarea curţii Clubului Militarilor în Rezervă într-un parc tematic care să găzduiască un monument în memoria vânătorilor de munte şi a Generalului Gheorghe Rasoviceanu, pestrada Stancovici Brănişteanu.

În luna martie, autorităţile vor planta stejari în incinta şcolilor din Târgu-Jiu, în memoria eroilor căzuţi în Războiul de Reîntregire. Lângă stejari va fi amplasat Semnul Aducerii Aminte, de fapt o plăcuţă turnată în bronz. Vor fi 20 de locaţii în care va fi montat acest Semn dedicat Centenarului.

Autorităţile vor cheltui încă 30.000 de lei pentru realizarea unui monument în Cimitirul Eroilor.

"În anul 1917 au început lucrările de amenajare a Cimitirului Eroilor. În această locaţie a fost înălţată o cruce înaltă din gresie care avea dăltuită următoarea maximă: «Trecătorule, tu, care te bucuri de viaţă, salutare şi ţie şi salute-ne patria pe care până la moarte credincioşi mai mult decât viaţa am iubit-o». Acest monument a dispărut ulterior", se precizează în programul manifestărilor culturale dedicate Centenarului Marii Uniri, aprobat de consilierii locali.

O altă acţiune, care va costa 5.000 de lei, va fi a elevilor Liceului de Arte, care vor desena portrete supradimensionate ale eroilor din Primul Război Mondial. Nu vor lipsi nici caravanele de film istoric, artistic şi documentar, în incinta şcolilor, dar şi în aer liber.