150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi. Băsescu: România are o Curte de Conturi independentă de politică, de guvern şi de preşedinte/ Ponta: E important să recuperăm prejudiciile

UPDATE Declaraţiile lui Victor Ponta

• Guvernul va acorda tot sprijinul necesar Curţii de Conturi pentru a avea un nou sediu

„Pentru a rămâne înregistrat acest lucru, ştiu, cunosc şi sprijin efortul de a avea un nou sediu modern în care să-şi desfăşoare activitatea. Aveam notat aici, dar nu ştiu de ce uitasem şi eram sigur că mă veţi sancţiona. Veţi avea din partea Guvernului tot sprijinul în acest sens”, a declarat Ponta de la tribuna Camerei Deputaţilor, unde se desfăşoară şedinţa aniversară, după ce şi-a terminat discursul propiu-zis şi a revenit la pupitru.

„Acum, sincer, nu cred că aţi făcut-o intenţionat, aţi făcut o pauză să vedeţi figura mea cum arată acum. Mulţumesc mult de tot”, i-a replicat, în glumă, preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu.

El a spus că instituţia pe care o conduce are o colaborare foarte bună cu Guvernul.

„Avem o colaboare foate bună, dovadă şi sprijinul în organizarea acestei manifestări. Ne preocupă mult să ne perfecţionăm activitatea, pentru că toată lumea doreşte ca instituţia să fie mai performantă şi asta dorim şi noi şi sunt convins că vom face într-un termen foarte scurt pentru că ceea ce vrem în fond vrem cu toţii, să instaurăm o disciplină financiară în întreaga ţară şi să avem mai multe surse la bugetul de stat”, a spus Văcăroiu.

•  E important să recuperăm prejudiciile, să nu rămână doar pe hârtie

UPDATE: Discursul preşedintelui Băsescu

• Soarta Curţii de Conturi a fost legată de istoria României

”Curtea de Conturi a României a fost una din instituţiile statului modern român”, a declarat şeful statului, pecizând că a fost înfiinţată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fiind o instituţie cu o istorie ”zbuciumată”, care şi-a găsit pe deplin rolul după 1991, când a devenit o instituţie constituţională.

Traian Băsescu a mai declarat că, privind în istoria Curţii de Conturi, se poate observa chiar istoria României şi a arătat că prima Curte de Conturi, înfiinţată în 1864, condusă de Alexandru Romalo, avea dimensiuni mici, fiind formată din preşedinte, opt judecători şi opt referendari, un procuror şi un substitute de procuror, misiunea acestei instituţii fiind mult mai restrânsă decât atribuţiile pe care le are astăzi Curtea de Conturi.

Preşedintele Băsescu a mai spus că în 1929 Curtea de Conturi a primit o mai mare autoritate, când, pentru prima dată, prin noua lege a Curţii de Conturi, se introduce controlul preventiv la toate ministerele şi instituţiile publice.

”Soarta Curţii de Conturi a României a fost legată de istoria României. În 1948, odată cu începerea instaurării regimului comunist, Curtea de Conturi este desfiinţată, pentru că un sistem totalitar nu putea accepta o instituţie independentă, care să nu fie sub control politic, dar până şi comuniştii au înţeles că fără controlul banului public este dificil, şi în perioada 1973-1989 începe să funcţioneze şi funcţionează Curtea Superioară de Control financiar, o instituţie comunistă dar care substituia, până la un anumit nivel, lipsa existenţei unui organism independent”, a mai declarat Traian Băsescu.

Şeful statului a precizat că, deşi nu a fost o instituţie independentă, ”această Curte Superioară de Control financiar poate fi introdusă în istoria funcţionării Curţii de Conturi ca un germene de control asupra banului public”.

El a menţionat că după Revoluţie, în 1991, noua Constituţie, la articolul 139, defineşte noua Curte de Conturi ca instituţie a statului de drept, care începe să funcţioneze, deplin, în 1993.

”Acesta a fost momentul în care putem spune că Curtea de Conturi a devenit o autoritate constituţională, cu rol de auditor extern”, a mai afirmat Traian Băsescu, adăugând că rolul acesteia este de a controla formarea, administrarea şi utilizarea resurselor financiare ale statului şi ale instituţiilor publice, fiind ”misiunea fundamentală a Curţii de Conturi”, aşa cum e proiectată de Constituţia României.

”Între timp, Curtea de Conturi a dobândit noi atribuţiuni, iar în 2002 primeşte misiunea de a veghea, de a audita nu numai banii de la bugetul de stat cât şi fondurile de preaderare şi pe urmă cele alocate de Uniunea Europeană României. Din acest moment, Curtea de Conturi devine un partener al instituţiilor europene, în primul rând”, a declarat Traian Băsescu.

Şeful statului a spus că misiunea acestei instituţii a fost, de-a lungul timpului, de a promova responsabilitatea şi corectitudinea, precum şi cele mai bune practici în gestionarea performantă a banului public.

”Prin rapoartele Curţii, ea oferă autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale valoare adăugată în ceea ce priveşte managamentul financiar şi contribuie la creşterea performanţei utilizării resurselor financiare ale sectorului public”, a mai declarat Băsescu.

Şeful statului s-a referit şi la perioada recentă, de criză economică, caracterizată prin austeritate bugetară şi un trend negativ al indicatorilor macroeconomici, arătând că, în această perioadă, Curtea de Conturi a avut un rol extrem de important.

”Criza a schimbat regulile jocului şi a făcut necesară adoptarea unor decizii atipice, adaptate contextului şi momentului, făcând cu atât mai important o bună şi coerentă utilizare a fondurilor publice”, a spus Băsescu, apreciind că este importantă monitorizarea contextului european şi internaţional.

• România are încă probleme cu aieratele, achiziţiile publice şi gestionarea fondurilor UE

”România are încă probleme în zone precum arieratele, în achiziţii publice şi în gestionarea fondurilor europene. Toate acestea sunt aspecte care blochează economia, iar controlul anual al Curţii de Conturi este de natură a da îndrumări şi a crea obligaţii de rezolvare a acestui tip de probleme şi, acolo unde e cazul, de recuperare a surselor financiare risipite”, a arătat Traian Băsescu. 

Potrivit preşedintelui României, ”Curtea de conturi joacă un rol esenţial în eliminarea economiei subterane, în utilizarea cu maximă eficienţă şi deplină transparenţă a banului public”.

El a mai spus că, pentru un progres semnificativ în îmbunătăţirea managementului financiar, este nevoie de un angajament ferm al tuturor organismelor implicate în gestionarea şi auditul fondurilor publice şi al celor europene.

 ”Subliniez că sunt mult mai multe instituţii care ar trebui să ajute, să impulsioneze gestionarea cu deplină corectitudine a banilor publici, fie că este vorba de bani de la buget sau bani primiţi de la Uniunea Europeană”, a precizat Traian Băsescu. 

El a menţionat că recomandările sunt făcute de Curtea de Conturi, însă ”răspunderea privind implementarea unui management eficient al fondurilor publice rămâne în seama instituţiilor”.

”Este esenţial ca recomandările Curţii de Conturi să devină priorităţi în corectarea activităţii de cu un an în urmă, pentru ca resursa financiară utilizată eventual ilegal sau fără respectarea normelor de utilzare a banilor publici să fie recuperată”, a spus Traian Băsescu.

• România are o Curte de Conturi independentă de politică, de guvern şi de preşedinte

”România are o Curte de Conturi independentă de politică, independentă de Guvern, independentă de preşedintele României, singurul care îi poate aprecia activitatea fiind Parlamentul României, căreia anual Curtea de Conturi îi prezintă raportul de activitate”, a declarat şeful statului.

El a mărturisit că în activitatea sa ca ministru, primar al Capitalei şi ca preşedinte, unul din elementele de mândrie a fost întotdeauna descărcarea de gestiune dată de Curtea de Conturi.

”Ca primar am avut şi probleme, trebuie să recunoaştem că nu întotdeauna reuşim să fim perfecţi în activitatea ca ordonator de credite”, a mai arătat Traian Băsescu, precizând că mulţumeşte pentru recomandările date de Curtea de Conturi, care l-au ajutat să recupereze toate sumele.

”Aş spne că avem o Curte de Conturi competentă, utilă, care contribuie la îndreptarea erorilor din administraţie, pentru că aceste erori sunt adesea inerente (...) Important este să fie corectate cu seriozitate, iar atunci când instituţiile nu o fac, să meargă în faţa justiţiei, pentru că e vorba de bani publici”, a mai spus preşedintele Băsescu.

Şeful statului a menţionat că citeşte în fiecare an raportul Curţii de Conturi, care este o oglindă a modului în care instituţiile centrale şi locale şi agenţiile guvernamentale utilizează banul public.

Traian Băsescu a ţinut să precizeze că remarcă progrese în calitatea rapoartelor Curţii de Conturi.

”Este o evoluţie extrem de pozitivă în calitatea rapoartelor, în precizie şi soluţiile de îndrumare pe care le dă”, a spus şeful statului, arătând că este important ca instituţiile publice să ţină cont de aceste recomandări.

Traian Băsescu a mai spus că, în semn de respect pentru activitatea Curţii de Conturi, a decorat toată conducerea acesteia şi salariaţi ai instituţiei, care trudesc cu responsabilitate la corecta utilizare a banului public.

”Mulţumesc Curţii de Conturi”, a spus şeful statului în finalul discursului său.

UPDATE Băsescu, Ponta, Isărescu, Patriarhul BOR, la aniversarea Curţii de Conturi

Preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, guvernatorul BNR Mugur Isărescu, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, Patriarhul BOR, Daniel, participă vineri la aniversarea a 150 de ani de la înfiinţarea Curţii de Conturi.

Evenimentul se desfăşoară în sala de plen a Camerei Deputaţilor, în prezenţa a numeroşi oficiali români şi invitaţi străini.

La sosirea la Palatul Parlamentului, preşedintele Traian Băsescu a fost întâmpinat de preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi de preşedintele Curţii de Conturi, Nicolae Văcăroiu.

În sală, preşedintele a dat mâna cu majoritatea oficialilor prezenţi, inclusiv cu premierul Victor Ponta şi membrii Cabinetului.

Şeful statului stă pe un scaun, în faţa prezidiului. La prezidiu se află preşedintele Curţie de Conturi, preşedintele Camerei şi vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu, care îl înlocuieşte pe Călin Popescu Tăriceanu.

Nicolae Văcăroiu a anunţat că fostul preşedinte al României Ion Iliescu urmează să fie prezent la această aniversare, dar că va ajunge mai târziu.