17 persoane ridicate de la Albiţa, eliberate. Interceptările nu au fost concludente

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, în 18 martie, punerea în libertate, prin înlocuirea măsurii arestării preventive, cu interdicţia de a părăsi ţara şi o serie de obligaţii, în cazul a 17 persoane arestate preventiv în loturile de la Punctul de Trecere al Frontierei de la Albiţa.

Astfel, instanţa a respins propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, făcută de procurorii anticorupţie, în cazul inculpaţilor Iordan Bălţatu, Mirel Dănuţ Cornea, Cătălin Claudiu Alistar, Vlad Grigorescu, Adrian Marius Pascal, Cătălin N. Popa, Traian Tătaru, Alin Andrei Nechita, Ioan Balahura, Radu Daniel Gîrţu, Ionuţ Rareş Forţu, Octavian Mardare, Petruţ Porumboiu, Corneliu Florea, Ciprian Nicolae Popovici, Corneliu Panaite şi Romică Petcu.

În preambulul motivării acestei decizii, judecătorul Daniela Panioglu, de la Curtea de Apel Bucureşti, a enumerat toate probele materiale, respectiv, planşele foto, interceptările ambientale şi înregistrările video existente în legătură cu fiecare inculpat în parte.

În continuare, judecătorul arată că procesele-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire Mihai Florin Fotin, procesele-verbale de redare a înregistrărilor ambientale şi a celor video, nu se leagă cu alte probe, astfel că "infracţiunea de luare de mită în formă continuată, reţinută în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, nu este determinată, prin elementele sale esenţiale, atâta timp cât nu se pot stabili cu certitudine suma primită, cu titlul de mită, de către fiecare inculpat, precum şi mituitorii, astfel că singura certitudine până în acest moment procesula o constituie datele la care inculpaţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu".

"S-a reţinut în sarcina fiecărui inculpat că a extras, de mai multe ori, bancnote din paşapoartele prezentate la controlul de frontieră, însă, din convorbirile şi imaginile interceptate nu rezultă, decât cu câteva excepţii, valoarea bancnotei primită şi pentru niciunul din actele materiale, identitatea persoanei care a oferit mita", motivează judecătorul Daniela Panioglu.

"În fapt, toată activitatea de urmărire penală s-a restrâns la interceptarea inculpaţilor pe durata câtorva zile de lucru, după care, imediat, a fost luată măsura extremă a arestării preventive în masă. Această grabă uriaşă, de a aduce cât mai repede pe inculpaţi în faţa judecătorului, cu propunerea de arestare preventivă, aduce atingere însuşi scopului procesului penal, care constă în strângerea de cât mai multe probe clare în vederea aflării adevărului", mai notează judecătorul în motivarea sa.

Magistratul arată că "această precipitare a organelor de urmărire penală este dovedită inclusiv prin lipsa de corespondenţă dintre procesele-verbale de interceptare depuse la dosar, pe care Curtea le-a analizat, şi actele materiale reţinute în sarcina fiecăruia dintre inculpaţi, aşa încât, în acest moment procesual, situaţia de fapt nu este, încă, bine conturată".

Instanţa mai notează că, deşi prima cerinţă cumulativă cerută de lege în cazul arestării preventive, respectiv aceea ca pedeapsa să fie de sau mai mare de patru ani, este îndeplinită, nu este îndeplinită a doua cerinţă, aceea că inculpaţii nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică.

"Curtea are în vedere faptul că inculpaţii sunt persoane instruite din punct de vedere educaţional, au meseria de poliţist, evident că nu au antecedente penale, sunt suspendaţi din funcţia de poliţist de frontieră, astfel că nu se poate susţine că vor comite în continuare alte fapte de natură penală pentru a fi menţinuţi în stare de arest preventiv", se arată în documentul citat.

Tot în motivare, instanţa arată că, în acest caz, din modul cum a decurs urmărirea penală, "organele de urmărire penală au desfăşurat mai mult o acţiune de forţă coercitivă, într-un scop pur demonstrativ pentru societate şi mai puţin folositor procesului penal, a cărui bună desfăşurare este îngreunată tocmai prin păstrarea inculpaţilor în stare privativă de libertate, deoarece evaluarea permanentă a măsurii de arest preventiv devine prioritară cercetării fondului".

"Tocmai de aceea eforturile uriaşe umane şi financiare de păstrare a inculpaţilor în stare de arest preventiv nu-şi găsesc raţiunea, deoarece nu există niciun element din care să rezulte că aceştia se vor sustrage de la procesul penal sau vor altera probatoriul, ci, dimpotrivă, inculpaţii prezintă suficientă credibilitate şi garanţii că vor respecta întocmai obligaţiile procesuale care le revin", consideră judecătorul.

În final, instanţa apreciază că arestul preventiv în cazul acestor persoane este "pripită şi exagerată" la acest moment, "în raport cu elementele de probatoriu şi cu persoana inculpaţilor".

În acest dosar procurorii anticorupţie au cerut prelungirea arestării preventive pentru 17 persoane din lotul de la PTF Albiţa. Doar pentru 13 persoane Curtea a decis înlocuirea măsurii cu interdicţia de a părăsi ţara, începând cu data punerii efective în libertate a fiecăruia dintre inculpaţi.

Cei 17 sunt obligaţi să să se prezinte la organul de urmărire penală şi la instanţa de judecată, ori de câte ori sunt chemaţi, să se prezinte la secţia de poliţie în a cărei rază teritorială domiciliază, desemnată cu supravegherea acestuia, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliţie sau ori de câte ori vor fi chemaţi, să nu îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea instanţei de judecată, să nu deţină, să nu folosească şi să nu poarte nici o categorie de arme, să nu se apropie şi să nu comunice, direct sau indirect, cu martorii şi cu toţi ceilalţi inculpaţi şi să nu exercite profesia de poliţist.

Procurorii anticorupţie au contestat această decizie, dar şi unii dintre inculpaţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmând să soluţioneze recursurile.