2.151 dosare de abuz în serviciu la DNA.1.960 oameni trimişi în judecată de Parchetul General tot pentru abuz

"Orice faptă care ar cauza un prejudiciu de sub 200.000 lei nu va mai fi investigată şi pedepsită; în cauzele trimise la instanţă procesul penal încetează, iar cauzele aflate în lucru la DNA se vor clasa. Limita de 200.000 lei nu are nicio legătura cu decizia Curţii Constituţionale a României în ceea ce priveşte această infracţiune, cu toate că, în nota de fundamentare se invocă acest aspect. Această limită este stabilită în mod arbitrar, fără a fi justificată în vreun fel, existând posibilitatea să fie favorizate anumite persoane determinate (...) Pedeapsa pentru infracţiunea de abuz în serviciu scade nejustificat de mult, de la maximum 7 ani la maximum 3 ani, fără a se preciza care este justificarea. În consecinţă scade termenul de prescripţie la 5 ani. Prin urmare, o serie de procese şi anchete vor înceta din cauza împlinirii termenului de prescripţie. Reducerea pedepsei nu este justificată, ba mai mult, aduce în derizoriu orice efort de a descuraja conduita abuzivă a funcţionarului în exercitarea atribuţiilor de serviciu", arăta Direcţia Naţională Anticorupţie într-un comunicat de presă remis anterior anunţului ministrului Justiţiei, Florin Iordache.

Potrivit DNA, în perioada 2014-2016, au fost trimise în judecată pentru infracţiunea de abuz în serviciu 1.171 persoane fizice şi 34 de persoane juridice, iar prejudiciile cauzate prin comiterea faptelor este de peste un miliard euro, mai exact 1.048.341.902 euro.

În prezent se află în lucru la instituţia condusă de Laura Codruţa Kovesi 2.151 dosare având ca obiect infracţiuni de abuz în serviciu.

Pe de altă parte, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că 1.960 de persoane au fost trimise în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, cu un prejudiciu de 196.002.878 euro, peste 200 de persoane au fost trimise în judecată pentru neglijenţă în serviciu, cu un prejudiciu de 1.000.000 euro, iar 215 persoane au fost trimise în judecată pentru conflict de interese.

"Totodată, numai pentru anul 2016, ilustrăm cu o serie de date referitoare la calitatea persoanelor trimise în judecată pentru infracţiunea de conflict de interese, după cum urmează: 2 parlamentari, 17 primari, 4 viceprimari şi 5 directori, reţinându-se, în esenţă: 2 parlamentari/deputaţi şi-au angajat rudele (fiul şi nora) la biroul parlamentar; 12 primari de oraş/comună au achiziţionat bunuri de la societăţi comerciale al căror asociat unic şi administrator erau rude şi afini de gradul I; 5 primari de comună au încheiat contracte de concesiune/închiriere păşună comunală cu societăţi administrate de soţ sau rude de gradul I (tată/fiu); 7 consilieri judeţeni/locali au luat decizii în beneficiul unor asociaţii/societăţi comerciale administrative de soţ, rude şi afini de gradul I; 7 conducători de instituţii publice (directori şi primari) şi-au angajat rudele şi afinii de gradul I; 6 conducători de instituţii publice (directori) au achiziţionat bunuri de la societăţi al căror asociat şi administrator erau rude de gradul I", mai arată Parchetu de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Ordonanţa privind modificarea Codurilor Penale a fost publicată în noaptea de marţi spre miercuri, la ora 1.25, în Monitorul Oficial, măsurile intrând în vigoare odată cu publicarea acesteia.

Citeşte şi: VIDEO Proteste la Timişoara, Sibiu, Iaşi, Arad, Ploieşti şi Cluj-Napoca faţă de deciziile Guvernului

Citeşte şi: DNA: Directorul CJP Suceava a pretins bani pentru trafic de influenţă înaintea campaniilor electorale

Citeşte şi: GALERIE FOTO În jur de 100 de persoane protestează la Cluj-Napoca faţă de proiectul graţierii

Citeşte şi: Factură de 85 de mii de lei, adică peste 18.000 de euro, la căldură, la o şcoală din Buzău

Citeşte şi: Ludovic Orban, achitat în dosarul privind banii pe care i-ar fi cerut în campania electorală pentru alegerile locale din 2016 / Raluca Turcan: Ne bucurăm pentru achitarea lui Ludovic Orban