2010 la MAI - proteste ale poliţiştilor, scandaluri la vârf şi debarcări răsunătoare

Atenţia publicului şi a presei s-a concentrat, în ultimele luni, pe problemele de imagine ale MAI ce au decurs din mitingul poliţiştilor, asasinatul de la Piatra Neamţ din 14 noiembrie şi scandalul Fătuloiu-Tobă de la sfârşitul lunii noiembrie.

Primele semne de întrebare asupra integrităţii reprezentanţilor MAI s-au ridicat, însă, în martie 2010, după publicarea unor informaţii din dosarul senatorului Cătălin Voicu, unul dintre numele vehiculate de oameni din PSD, nu o dată, pentru preluarea portofoliului ministerial.

Potrivit procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în luna august 2009, Cătălin Voicu ar fi pretins şi primit de la un om de afaceri suma de 119.000 de lei, în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă poliţişti din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti pentru a-i determina să propună o soluţie favorabilă într-un dosar în care acesta era cercetat pentru fapte de natură penală.

În 19 martie apar şi primele stenograme din dosar, în care Voicu vorbeşte despre intenţia sa de a-şi aranja numirea în funcţia de ministru al Administraţiei şi Internelor: "Voicu Cătălin: Neprezenţa mea în vârfu' Ministerului de Interne se rostogoleşte ca un bumerang împotriva mea, imaginea Poliţiei, a Curţii, la noi. Ei nu înţeleg chestia asta. Ei înţeleg că am fost fentat a doua oară", îi spunea Voicu senatorului PSD Alexandru Mazăre, completând ulterior: "Cel puţin o dată, trebuie să mă facă ministru".

În acest context, cel mai controversat nume din MAI a devenit Mihai Călinescu, adjunctul fostului şef al Poliţiei Române, Petre Tobă. El a fost şi audiat la DNA privind suspiciunile că Voicu i-a cerut ca omul de afaceri Marius Locic să nu fie pus sub învinuire de poliţişti, iar cercetările să se încheie cu propunere de netrimitere în judecată. Potrivit DNA, "dialogurile purtate de inculpatul Voicu Cătălin cu numitul Călinescu Mihai pun în evidenţă faptul că ofiţerul, din postura de şef al Poliţiei Române, îndeplinea întocmai şi fără nicio opoziţie solicitările inculpatului Cătălin Voicu, chiar dacă acestea se situau în afara cadrului legal şi reprezentau o imixtiune gravă în activitatea de cercetare penală".

În dosar a mai fost menţionat şi numele şefului Direcţiei de Investigare a Fraudelor din Poliţia Română, Dan Bucur, însă ministrul Internelor de atunci, Vasile Blaga, spunea că a fost vorba de o "confuzie". În legătură cu Mihai Călinescu, acesta spunea că va lua măsurile care se impun şi că angajaţii MAI ale căror nume apar în stenograme "ar trebui să se gândească să plece, dacă zece la sută din ce apare în stenograme este adevărat".

Între timp, Voicu a fost arestat preventiv, iar Mihai Călinescu a fost trecut în rezervă la cerere. Ar fi fost simplu dacă era vorba de un caz izolat într-o instituţie ai cărei angajaţi sunt de o integritate de nediscutat.

Povestea cu dosarul Voicu a fost, însă, urmată, la câteva luni, de mitingul nelegal al poliţiştilor în Capitală, permis în mod tacit de Jandarmerie. Mitingul din 24 septembrie a adunat aproximativ 6.000 de poliţişti şi alţi sindicalişti din structurile de ordine publică şi fusese programat să se desfăşoare în Piaţa Victoriei, conform autorizaţiei emise de Primărie.

Planurile sindicaliştilor s-au schimbat brusc în timpul protestului şi aceştia au pornit în marş spre Palatul Cotroceni, unde vroiau să discute cu preşedintele Traian Băsescu. Jandarmii care asigurau ordinea publică la protest au părut depăşiţi de situaţie şi, fie din dorinţa de a nu genera o amplă bătaie în centrul Bucureştiului, fie dintr-o solidaritate tacită, au permis marşul spontan şi i-au însoţit pe protestatari până la Cotroceni, însă preşedintele s-a dovedit a fi indisponibil.

Lucrurile au părut a fi scăpate de sub control, în contextul în care poliţiştii au dat peste cap traficul în Capitală, au strigat injurii la adresa preşedintelui şi şi-au aruncat caschete, cu însemnele instituţiei pe care o reprezintă, în curtea Palatului Cotroceni. Totodată, mai mulţi poliţişti aveau tocurile pistoalelor la vedere, iar autorităţile au stabilit că unii aveau armele la ei.

Astfel, Traian Băsescu şi Emil Boc au renunţat, o perioadă, la serviciile structurilor MAI, generând controverse privind însăşi legalitatea acestei decizii.

Mitingul poliţiştilor a condus, de asemenea, la demisia de onoare a lui Vasile Blaga din funcţia de ministru al Internelor, în 27 septembrie. Demisia lui Blaga, susceptibilă şi de motivaţii politice, a fost considerată însă de mulţi mai puţin necesară decât ar fi fost cele ale şefilor de arme, serviciului secret al ministerului şi secretarului de stat responsabil de ordinea publică, Dan Valentin Fătuloiu.

Culmea, tocmai acesta din urmă, respectiv Dan Valentin Fătuloiu, implicat ulterior în cel mai mare scandal de corupţie în legătură cu MAI, a fost singurul care nu s-a oferit să-şi prezinte demisia de onoare alături de Blaga, aşa cum au făcut ceilalţi secretari de stat şi şefi de arme.

De altfel, preşedintele Traian Băsescu a menţionat, la preluarea şefiei MAI de către Traian Igaş, că demisia lui Vasile Blaga, demers politic, substituie gesturile similare ale celor responsabili pentru ce s-a întâmplat pe 24 septembrie. El a subliniat, atunci, că vrea un raport privind mitingul poliţiştilor, pe care l-a primit după aproximativ o săptămână. Despre acest raport se ştie că este "destul de stufos", "profesionist", "complet" şi cam atât, pentru că principalele concluzii nu au fost făcute publice.

Ceea ce se mai ştie este că cinci poliţişti care aveau arme la ei în timpul mitingului sunt cercetaţi de Parchet şi că fostul şef Jandarmeriei Capitalei a fost demis.

La scurt timp, a urmat un nou scandal care a deschis cutia Pandorei în MAI: crima de la Piatra Neamţ, din 14 noiembrie.

Fără timp de respiro, MAI a fost tras, din nou, în noroiul scandalurilor. După o răfuială armată între interlopi, într-o cafenea din Piatra Neamţ, soldată cu decesul lui Gheorghiţă Mararu (cunoscut personaj interlop din judeţ), s-au ridicat o serie de suspiciuni legate de relaţia şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Neamţ, Aurelian Vasea Şoric, şi victimă, familia victimei şi tranzacţiile imobiliare făcute de aceştia.

Acuzaţii pe care comisarul şef Aurelian Şoric le-a lămurit într-o conferinţă de presă din 16 noiembrie, care probabil va rămâne în istorie. "Nu am nicio legătură cu familia Mararu. Am avut o relaţie cât se poate de firească. De ce este interlop (n.r. - Gheorghiţă Mararu) pentru că dădea bani la oameni şi le lua camătă? Sunt procurori care dau bani", a spus Şoric, într-un discurs plin de lacrimi şi izbucniri de "sinceritate" nepotrivite pentru un inspector şef de poliţie.

Pentru prima oară, publicul român a auzit cum un şef de Poliţie nu consideră cămătăria o infracţiune şi chiar susţine acest lucru în faţa camerelor TV. Abia acest moment a determinat intervenţia oficialilor MAI, astfel că Dan Valentin Fătuloiu, la acel moment secretar de stat pe probleme de ordine publică şi membrii Corpului de Control al ministrului su început investigaţii la Neamţ. Dificilă sarcină, mai ales că Fătuloiu fusese chiar cel care îl numise pe Şoric în funcţie.

Scandalul de la Piatra Neamţ a luat amploare în următoarele zile cu o rapiditate şi o avalanşă de declaraţii năucitoare şi aparent lipsite de logică.

Fătuloiu i-a cerut ministrului Internelor, Traian Igaş, demiterea lui Şoric, apoi s-a decis că vrea şi capul lui Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, pentru că a făcut praf instituţia pe care o conducea, incovând şi marşul nelegal al poliţiştilor, deşi Fătuloiu era cel cu atribuţia de a interveni chiar la momentul protestului. Şefii de post de la IPJ Neamţ n-au vrut ca Şoric să fie dat afară, aşa că au decis să-şi dea şi ei demisia dacă şeful lor pleacă. Băsescu a cerut ordine şi disciplină, arătând cu degetul spre "băieţii care făceau striptease aruncându-şi şepcile" şi care ajunseseră să se dezbrace de caracter pe la televiziuni.

În acelaşi timp, Dan Valentin Fătuloiu este aruncat în mijlocul unui scandal de corupţie cu mită şi pungi pline cu bani, cu BMW-uri albe în parcarea MAI, cu un flagrant delict surprins "întâmplător" de camerele televiziunilor, cu afaceri derulate de fiul său cu diverse personaje controversate.

Dan Fătuloiu, alături de fiul său, Alexandru (administrator a şase firme), l-a denunţat pe omul de afaceri Cătălin Chelu că a vrut să-l mituiască, în schimbul rezolvării favorabile a celor 48 de dosare penale în care omul de afaceri este cercetat. Valoarea mitei se ridică la un milion de euro. Omul de afaceri Cătălin Chelu a fost arestat, alături de apropiaţii săi Gabriel Constantinescu, Antonel Bunu şi Ştefan Badea.

Fătuloiu începe apoi să arate cu degetul spre colegii din minister de la Departamentul Economic, care l-ar fi trădat, motiv pentru care omul de afaceri Chelu a crezut că poate să-l cumpere.

În acest context, a ieşit la rampă şi proaspătul ministru al Internelor, Traian Igaş, care i-a transmis lui Fătuloiu să tacă, respectiv să se abţină de la declaraţii, dar să indice cine l-a trădat. Între timp, Fătuloiu a continuat tirada insultelor la adresa lui Tobă, care însă nu a reacţionat în niciun fel. Demnitate? Frica de a se implica într-un scandal intens mediatizat? Lipsă de argumente?

La scurt timp, atât Fătuloiu, cât şi Tobă, au fost demişi, în 23 noiembrie, fiind înlocuiţi cu Ioan Dascălu, respectiv Liviu Popa. Şoric, sursa întregului scandal, a ales calea demisiei.

Două zile mai târziu, şeful Corpului de Control, Aurel Vlădulescu, a prezentat mult-aşteptatul raport privind situaţia de la Neamţ: "Aurelian Şoric a acreditat ideea că Poliţia agreează cămătăria", "a pus în pericol bunele relaţii de cooperare cu Ministerul Public", "a incitat şefii de post la a-şi da demisia", a avut "interes scăzut în anchetarea celor trei grupuri infracţionale din judeţ", "a refuzat să sprijine campania Direcţiei Generale Anticorupţie" şi alte asemenea concluzii privind activitatea unui şef de inspectorat de Poliţie.

Şoric este, de la data prezentării raportului, anchetat pentru management defectuos al IPJ Neamţ, alături de adjuncţii săi şi va fi judecat în Consiliul Superior de Disciplină al Poliţiei Române. Petre Tobă este la dispoziţia Poliţiei Române, la fel cum Dan Valentin Fătuloiu este la dispoziţia MAI şi, probabil, că altceva în legătură cu ce consecinţe au suferit aceştia (sau nu) nici nu se vor afla.

Tocmai când ministrul Traian Igaş începea să devină "tânărul profesionist" care a avut curajul să taie-n carne vie când e vorba de prestigiul MAI, a sosit momentul adoptării bugetului instituţiei pe 2011. Dezbaterea proiectului de buget în Comisiile reunite de apărare din Parlament, în 16 decembrie, a scos la iveală o prevedere interesantă, subliniată de parlamentarii opoziţei: 18.000 de angajaţi ar putea fi daţi afară din minister anul viitor, dacă bugetul trece în forma actuală.

Pus în situaţia de a da explicaţii, ministrul Traian Igaş a găsit de cuviinţă să spună că cifra este interpretată greşit, deşi ea este trecută foarte clar în fila de buget, prezentată inclusiv presei.

Astfel, reprezentanţii MAI ar putea sărbători în această perioadă, eventual, doar faptul că s-a încheiat acest an greu pentru ei şi că, aşa cum au spus de atâtea ori, "din punct de vedere tehnic", sunt pregătiţi pentru aderarea la Spaţiul Schengen.

În ceea ce priveşte acest domeniu, experţii Schengen au încheiat evaluările într-o notă pozitivă, în România, care acum are de aşteptat votul politic în Parlamentul European, deşi semnalele din afara graniţelor nu sunt printre cele mai îmbucurătoare.

Cât despre reabilitarea imaginii, va trebui să treacă o perioadă lipsită de alte evenimente cu impact negativ de imagine, până când cetăţenii vor uita de mitingul poliţiştilor, de Aurelian Şoric şi de scandalul Fătuloiu. Iar ministrul Traian Igaş va trebui să facă mult mai mult decât să dea răspunsuri evazive sau de circumstanţă pentru a căpăta credibilitate.

(Material realizat de Ioana Burtea, ioana.burtea@mediafax.ro)