2020 este anul în care statul a început să transforme cozile la ghişee în clickuri

Anul 2020 a fost anul în care atât instituţiile, cât şi românii au fost forţaţi de împrejurări să facă un pas spre digitalizare. Un proces care a început, mult prea timid, în urmă cu mulţi ani, dar care a fost accelerat de pandemie.

„Eforturi de digitalizare în România existau şi acum 10 ani, dar nu la nivel de politică coerentă a statului, ci într-o anumită instituţie sau domeniu. Spre exemplu, sunt multe comunităţi locale unde taxele se pot plăti online chiar de acum 10 ani. Culmea este că nu banii, cred eu, au fost problema în efortul de digitalizare. Finanţare a existat tot timpul, inclusiv prin fonduri nerambursabile”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Dan Lazăr, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai (UBB) Cluj şi membru în Consiliul Naţional pentru Digitalizare.

Acesta susţine că motivele care au stat la baza întârzierii acestui proces sunt lipsa viziunii la nivelul adminsitraţiei centrale sau locale, lipsa alfabetizării digitale a populaţiei sau legislaţia depăşită.

Un alt factor care a pus frână procesului a fost rezistenţa la schimbare foarte mare atât din partea instituţiilor şi angajaţilor statului, cât şi din partea cetăţenilor.

„Digitalizarea presupune şi schimbarea felului în care muncim, a felului în care relaţionăm între noi sau cu instituţiile, a felului în care gândim, uneori, şi oamenii nu sunt dispuşi imediat să facă asta, deci opun rezistenţă; în plus, mulţi percep digitalizarea ca pe o ameninţare, temându-se că-şi vor pierde locul de muncă sau că nu vor face faţă noilor cerinţe ale jobului”, consideră Dan Lazăr.

Acesta crede că şi lipsa specialiştilor în IT în domeniul public este un motiv care a întârziat digitalizarea.

„Problema resursei umane în domeniul IT în sectorul public este una serioasă şi care nu are o rezolvare imediată. Este foarte greu să atragi IT-şti buni în sectorul public, iar dacă nu se va schimba ceva în legislaţia privind salarizarea impusă de legea unitară, este foarte greu să concurezi cu sectorul privat în acest domeniu. Drept urmare, este o minune că încă avem IT-ştii foarte buni în instituţiile publice, dar dacă aceştia nu vor avea acces şi la cele mai noi tehnologii sau la medii de lucru moderne, este o problemă de timp până vom avea crize majore”, a mai spus Dan Lazăr.

„Am dorit să transformăm cozile în clickuri”

Agenţia Naţională pentru Digitalizare (ADR) este o instituţie creată de autorităţi la începutul anului pentru accelerarea procesului de transformare digital a societăţii româneşti.

Unul dintre paşii esenţiali din acest an a fost introducerea semnăturii electronice. „Prin OUG nr. 38/2020, iniţiată de Autoritatea pentru Digitalizarea României, a fost creată o nouă legislaţie pentru semnătura electronică. Toate instituţiile publice sunt acum obligate să accepte înscrisuri în format electronic de la cetăţeni şi de la companii, dar şi să răspundă solicitărilor primite în format electronic”, au precizat, pentru MEDIAFAX, reprezentanţii ADR.

Cel mai bun exemplu pentru accelerarea procesului de digitalizare îl reprezintă ghiseul.ro.

Platforma a beneficiat în 2020 de un upgrade legislativ, prin care au fost adăugate 60 de noi tipuri de plăţi pentru serviciile publice, a fost lansată înrolarea persoanelor juridice şi au fost extinse tipurile de instituţii publice disponibile. „Prin eforturile noastre, am dorit să transformăm cozile în click-uri”, spun reprezentanţii Agenţiei.

Începând din luna martie a acestui an, au fost adoptate trei Hotărâri de Guvern care vizează Ghişeul.ro, în condiţiile în care cele mai „recente” modificări legislative ale activităţii platformei datau din 2013.

„Cu peste 300 de tipuri de plăţi ce pot fi achitate online, putem spune că Ghişeul.ro este cel de mai de succes serviciu public digital din România. De asemenea, platforma înregistrează peste 760.000 utilizatori activi. Doar în acest an, au fost înregistraţi aproape 270.000 de utilizatori noi şi au fost realizate peste 1 milion de tranzacţii, totalizând peste 484 milioane de lei. De asemenea, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, numărul de tranzacţii a crescut cu peste 110%, în timp ce valoarea sumelor plătite prin ghişeul.ro a crescut cu peste 180%”, susţine ADR.

De asemenea, anul acesta au fost integrate în platformă plăţile pentru persoanele juridice, amenzile prevăzute în ordonanţele militare, toate tipurile de plăţi aferente prestării oricărui serviciu comunitar de utilitate publică, contravaloarea permiselor de conducere, taxele pentru emiterea paşapoartelor, plăţile pentru autorizaţiile de circulaţie provizorie, pentru certificatul de înmatriculare etc.

„Am diversificat tipurile de instituţii care s-au înrolat/sau sunt în curs de înrolare în Ghişeul.ro: DRPCIV, RA-APPS, Imprimeria Naţională (terminal nou), Academia de Studii Economice din Bucureşti (în curs de înrolare), Administraţia Naţională Apele Române (în curs de înrolare), Autoritatea Rutieră Română (în curs de înrolare), ITM (în curs de înrolare) şi am interconectat Spaţiul Privat Virtual al ANAF cu Ghişeul.ro - peste 88 de milioane de lei au fost colectate şi peste 36.000 de plăţi au fost efectuate în urma interconectării celor două platforme”, mai arată reprezentanţii Agenţiei.

2021, anul introducerii facturii electronice

Tot în luna aprilie, în doar două săptămâni a fost creată platforma aici.gov.ro, o registratură online pe care solicitanţii au utilizat-o pentru a aplica pentru proceduri ale unor instituţii precum ANOFM, ANPIS sau Ministerul Finanţelor Publice. Aceasta a facilitat accesul cetăţenilor şi companiilor la programele guvernamentale de sprijin pentru persoanele afectate de pandemie.

Depunerea documentelor s-a realizat 100% electronic, iar peste 1,5 milioane de români au beneficiat de utilizarea acestei platforme.

„Într-un context sanitar critic, ne-am dorit ca românii să nu mai fie nevoiţi să meargă la ghişee şi să salveze timp în interacţiunea cu instituţiile statului. De la lansarea platformei au fost înregistrate peste 800.000 de solicitări, 16 proceduri fiind disponibile pentru acordarea de indemnizaţii şi a altor sume către beneficiari”, arată ADR.

Anul 2021 ar putea fi anul în care se va lansa factura electronică, ce va aduce beneficii importante companiilor, printre care reducerea costurilor de facturare, optimizarea proceselor, eficientizarea procedurilor şi reducerea timpilor de facturare.

Odată cu lansarea Consiliului Naţional pentru Transformare Digitală (CNTD), în luna octombrie, au fost organizate mai multe întâlniri în cadrul grupului de lucru dedicat, eFacturare.

„Specificaţiile funcţionale şi de utilizare care vor rezulta ca urmare a discuţiilor din grupul de lucru al CNTD vor fi incluse într-un set de cerinţe care vor fi publicate odată cu un calendar de consultare de piaţă. Procedura de consultare de piaţă este programată pentru începutul anului 2021. (...) Scopul este de a implementa, pe termen scurt, o soluţie eficientă şi rapidă de eFacturare. Ne dorim o soluţie definitivă bazată pe tehnologii open source, o soluţie deschisă şi, totodată, ne dorim ca ADR să gestioneze tehnic această soluţie”, au mai transmis reprezentanţii ADR.

„La finalul pandemiei se va ridica piciorul de pe pedala de acceleraţie”

Prorectorul responsabil cu finanţarea, informatizarea şi relaţia cu studenţii din cadrul UBB Cluj, Dan Lazăr, este convins că pandemia a accelerat procesul de digitalizare şi spune că acesta este un proces ireversibil.

„În mod sigur pandemia a accelerat procesul de digitalizare. E una din oportunităţile create de pandemie, unul dintre puţinele lucruri bune care s-au întâmplat în această perioadă. Atât administraţia, instituţiile, cât şi angajaţii sau cetăţenii au fost forţaţi de împrejurări să accepte aceste schimbări şi să se adapteze din mers. Mulţi au văzut că nu e aşa greu precum părea şi nici nu există ameninţarea de care s-au temut. (…) Unele modificări nu mai sunt reversibile, iar asta e o altă veste bună! Toată lumea a văzut că se poate şi chiar e mai bine, va fi greu să revenim la prevederi anterioare”, a precizat Dan Lazăr.

El atrage însă atenţia asupra faptului că procesul ar putea fi încetinit atunci când situaţia epidemiologică se va îmbunătăţi.

„Vestea proastă e că la finalul pandemie se va ridica şi pedala de acceleraţie de pe procesul de transformare digitală. Nu se va opri, dar în opinia mea, se va încetini, de aceea ar trebui să mai profităm cât putem de această conjunctură favorabilă!”, crede prorecorul UBB.

„În instituţiile publice, toleranţa la a nu avea competenţe digitale trebuie să fie zero”

În opinia lui Dan Lazăr, companiile private şi universităţile sunt acum, în mod sigur, printre campionii digitalizării.

Chiar dacă şi aici a existat rezistenţă la schimbare, din primul semestru al anului universitar 2020-2012 aproape toate universităţile au trecut în online majoritatea activităţilor lor.

„Din semestrul I al acestui an (octombrie 2020) cam toate universităţile au trecut pe online majoritatea activităţilor lor, nu doar învăţarea/predarea/evaluarea şi interacţiunea cu studenţii, ci şi cercetarea sau multe din procesele administrative: studenţii primesc adeverinţe online, depun cereri de burse online, se înscriu la licenţă online, admiterea e online, actele de studii circulă de la facultăţi la universitate online (cloud), semnăm acte electronic (semnături electronice calificate), etc”, exemplifică profesorul universitar.

Acesta susţine că, la nivel naţional, cele mai multe neajunsuri în acest domeniu sunt cele de natură legislativă şi logistică.

„În mod sigur, legislaţia nu ţine pasul cu digitalizarea. În pandemie s-au făcut nişte schimbări importante, semnăturile electronice spre exemplu, sperăm că vor rămâne şi după pandemie. Ar trebui o legislaţie clară în sprijinul digitalizării şi stimulente pentru administraţia locală (în anumite cazuri, mai ales în oraşe mici şi în rural), ca să digitalizeze procesele. Oraşele mari sau universităţile, de exemplu, ar trebui lăsate să digitalizeze, o vor face, dar trebuie doar înlăturate sau reduse piedicile legislative sau procedural”, a mai spus Dan Lazăr.

Pe de altă parte, reprezentanţii ADR susţin că cea mai mare provocare este cea a competenţelor digitale: „Nu putem de mâine să fim toţi competitivi în a utiliza tehnologii moderne. Însă, în ceea ce priveşte competenţele de bază, efortul de învăţare şi de adaptare nu este considerabil. De aceea, în instituţiile publice, toleranţa la a nu avea aceste competenţe digitale minimale trebuie să fie zero în următorii ani. Nu poţi avea pretenţia de a lucra într-o instituţie publică cu servicii performante, fără să faci efortul de a te adapta la noile tehnologii”.

Planuri pentru 2021

Interoperabilitatea bazelor de date este unul dintre obiectivele ADR pentru anul 2021.

„Este nevoie să introducem principiul <once-only>, astfel încât informaţiile gestionate de o instituţie publică să fie accesibile şi pentru alte instituţii. Cetăţeanul nu va mai fi nevoit să furnizeze aceleaşi date de fiecare dată când interacţionează cu autorităţile statului”, susţin aceştia.

Specailiştii ADR au identificat o soluţie de interoperabilitate pe care au început să o testeze, iar rezultatele sunt încurajatoare, astfel încât aceştia sunt încrezători că în anul 2021 va fi funcţională.

De asemenea, ADR va continua implementarea platformei software centralizate pentru identitate digitală (PSCID). „PSCID va permite asigurarea identităţii electronice unice a fiecărui cetăţean care utilizează servicii electronice de e-guvernare, fiind un instrument esenţial în digitalizarea tuturor serviciilor publice. La acest moment, instituţiile publice oferă mai multe tipuri de identităţi, cu mai multe niveluri de încredere. Odată cu implementarea PSCID, aceste identităţi separate nu vor dispărea, ci vor merge într-un Registru electronic naţional, centralizat, care va standardiza gradul de încredere la nivelul maxim”, au mai transmis reprezentanţIi ADR.