26 de ani de la Revoluţia din 1989: Mai multe ceremonii au avut loc în Bucureşti. Dacian Cioloş a depus o coroană la monumentul din Piaţa Universităţii - GALERIE FOTO

Premierul Dacian Cioloş a depus, în jurul orei 13.00, o coroană de flori în memoria victimelor Revoluţiei din urmă cu 26 de ani. Şeful Executivului a scris pe pagina sa de Facebook că decembrie este luna în care "ne amintim" de cei care şi-au pierdut viaţa în 1989.

GALERIE FOTO

"Luna decembrie este luna sărbătorilor, a păcii, a familiei, a odihnei. Dar, este şi luna în care, ne amintim cu profund respect de cei care, în urmă cu 26 de ani şi-au dat viaţa pentru libertate, pentru democraţie, pentru o ţară europeană, schimbând astfel istoria României pentru totdeauna. Suntem datori, noi şi toţi cei ce ne vor urma, să onorăm amintirea eroilor martiri din întreaga ţară de a căror nume se leagă astăzi libertatea noastră", a scris Dacian Cioloş pe Facebook.

În cursul zilei, Ministerul Apărării Naţionale a organizat ceremonii în memoria eroilor căzuţi pentru victoria Revoluţiei din 1989 la Monumentul pentru cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), Radiodifuziunea Română, "Troiţa" de la Televiziunea Română, "Troiţa Paraşutiştilor" de la Televiziunea Română şi la Palatul Telefoanelor.

Pe data de 22 decembrie, zeci de mii de muncitori de pe marile platforme industriale se îndreptau încă de la primele ore ale dimineţii spre sediul Comitetului Central al PCR şi Piaţa Universităţii, locul în care cu o zi s-a tras în manifestanţi.

Oamenii, plecaţi de la ora 07.00, mergeau în coloane, din Militari, Pipera, de la Uzinele "23 August" şi Republica, spre centru oraşului, purtând steaguri fără stema Republicii Socialiste România. Barajele instalate pentru a împiedica accesul în Piaţa Universităţii şi în Piaţa Palatului s-au dovedit inutile. Două ore mai târziu, Piaţa Universităţii era plină de demonstranţi care cereau Armatei şi Miliţiei să treacă de partea lor.

Nicolae Ceauşescu a convocat la sediul Comitetului Central al PCR o şedinţă de partid în care anunţa că a preluat conducerea armatei şi a instituit starea de necesitate în întreaga ţară, care interzicea întrunirea în grupuri mai mari de cinci persoane. La acea oră, în centrul Bucureştiului se aflau sute de mii de oameni.

Manifestanţii care au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central au forţat uşile masive ale clădirii şi au escaladat balconul. Nicolae şi Elena Ceauşescu s-au refugiat pe acoperişul clădirii, unde erau aşteptaţi de un elicopter. După fuga dictatorului, manifestanţii au ocupat atât Comitetul Central, cât şi sediul televiziunii publice, în jurul orei 12.30, acesta fiind considerat momentul victoriei Revoluţiei.

Din seara zilei de 22 decembrie, starea de euforie generală a fost înlocuită de haos, odată cu atacarea cu focuri de armă a unor instituţii publice de către indivizi necunoscuţi, numiţi generic "terorişti".

În Bucureşti, de la izbucnirea protestelor, s-au tras focuri de armă în Piaţa Universităţii, la sediul CC şi la sediul Televiziunii, dar şi în alte zone ale oraşului. În acele zile erau frecvente informaţiile privind atacuri asupra unor instituţii importante. Psihoza creată a dus şi la situaţii în care cei care aveau armă au deschis focul tocmai asupra celor veniţi să-i ajute.

Potrivit statisticilor oficiale, la Revoluţie, 1.142 de persoane şi-au pierdut viaţa, 3.138 au fost rănite, iar 760 de oameni au fost reţinuţi.