29 de candidaţi la funcţia de patriarh

Potrivit statutului de organizare al BOR, ierarhul care prezidează şedinţa Sfântului Sinod nu poate candida la funcţia de patriarh, astfel că, din cei 49 de ierarhi din Sinod, rămân eligibili doar 48.

Preşedinţia este încredinţată ierarhului cu cea mai mare vechime în hirotonie, cu condiţia să nu existe impedimente sau un refuz din partea acestuia. Astfel, şedinţa Sfântului Sinod ar trebui prezidată de ÎPS Nicolae, mitropolitul Banatului. În cazul în care acest refuză, preşedinnţi al lucrărilor Sfântului Sinod pot fi ÎPS Serafim al Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania şi Europa Centrală, urmat (în ordinea hirotoniei) de ÎPS Petru al Mitropoliei Basarabiei.

Potrivit reglementărilor BOR, pot candida numai "Mitropoliţii, Arhiepiscopii şi Episcopii eparhioţi", prevedere care îi exclude pe episcopii vicari, astfel că rămân în cursă numai 29 de candidaţi.

Cu toate acestea, doi dintre episcopii eparhioţi - PS Ioachim al Huşilor şi PS Eftimie Romanului - ar putea să nu participe la lucrările Sfântului Sinod, din motive de sănătate, ceea ce înseamnă că nici aceştia nu vor putea fi votaţi, pentru scaunul patriarhal lupta urmând să se dea între 27 de ierarhi.

De asemenea, ierarhii au posibilitatea ca, după deschiderea şedinţei, înaintea votului, să anunţe că nu doresc să candideaze la şefia BOR.

Această ultimă prevederea a dat apă la moară celor care au susţinut că, "în culise", ierarhii BOR duc o luptă surdă pentru funcţia de patriarh, în aceasta fiind folosite chiar şi ameninţări cu publicarea unor dosare de colaborarea cu Securitatea.

Mitropoliţii Daniel al Moldovei şi Bucovinei, Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului şi Teofan al Olteniei rămân favoriţi în cursa pentru ocuparea scaunului patriarhal, susţinătorii văzând în aceştia reprezentanţi ai curentul tradiţionalist şi ai celui modernist (ecumenist).