Sfântul Apostol Andrei cel Întâi Chemat a fost originar din Betsaida (oraş de pe ţărmul vestic al lacului Ghenizaret – Galileea) şi a fost fratele lui Petru, fiind amândoi fiii pescarului Iona. A fost ucenicul Sfântului Ioan Botezătorul, iar la îndemnul învăţătorului său a mers împreună cu Ioan, fiul lui Zevedeu, să caute pe Acela despre care Înaintemergătorul spunea că este Mielul lui Dumnezeu.
Sfântul Apostol Andrei este considerat părintele creştinismului românesc, Apostolul românilor şi începătorul încreştinării poporului nostru.
În România, Sfântul Apostol Andrei este cunoscut drept ocrotitorul ţării deoarece a propovăduit Evanghelia şi cuvântul Domnului pe aceste meleaguri. Drept dovadă există toponimele din zona Dobrogei precum Peştera Sfântului Andrei, fiind cea mai veche biserică creştină de pe teritoriul României, şi considerată Bethleemul creştinismului românesc, şi Pârâiaşul Sfântului Andrei.
Sfântul Andrei, sărbătoare legală în România
În şedinţa sa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei, notează basilica.ro.
În februarie 1997, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat pe Sfântul Apostol Andrei ca fiind Ocrotitorul României.
În anul 2001, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a declarat ziua de 30 noiembrie sărbătoare naţională bisericească. După multe demersuri făcute la autorităţile de stat, în 2008 şi în 2011, Parlamentul României a declarat, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, această dată de pomenire a Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Ocrotitorul României, ca sărbătoare legală în care nu se lucrează, aşa cum serbează şi alte popoare pe sfântul lor naţional.
Sfântul Andrei. Tradiţii şi obiceiuri
Se crede că, în timpul misiunii sale în părţile Dobrogei, Sfântul Apostol Andrei a predicat în Histria, Tomis (Constanţa), Callatis (Mangalia), Dionysopolis (Balcic), cetăţi în care greci şi romani convieţuiau cu geto-daci, strămoşii românilor. De aici pornesc şi numeroasele tradiţii populare despre Sfântul Apostol Andrei, care s-au păstrat până în zilele noastre.
Cele mai multe obiceiuri şi tradiţii au de-a face cu recolta, cu măritişul şi cu protecţia oamenilor împotriva spiritelor rele.
Pentru a reuşi să alunge spiritele rele, românii folosesc usturoiul pretutindeni, fie la grajdurile animalelor, fie fac cruciuliţe pe mâinile copiilor cu usturoi.
De asemenea, pentru a ţine departe răul, se recurge la diferite gesturi care au menirea de a proteja oamenii. Unul dintre acestea spune că se unge cu usturoi pragul casei, uşile, geamurile şi toate locurile pe unde spiritele rele ar putea intra în casă.
Există un obicei şi pentru fetele care doresc să se mărite. Pentru a-şi visa ursitul acestea ascund sub pernă un fir de busuioc .
În miezul nopţii, fetele obişnuiesc să întoarcă un ulcior de lut cu gura în jos şi pun pe fundul vasului 3 cărbuni încinşi. Mai apoi rostesc o incantaţie pentru a cuceri inima iubitului cu care ajung să se mărite.
O altă modalitate de a afla cum arată iubitul spune că fata ţine în mînă două lumânări aprinse şi priveşte într-un pahar cu apă în care a fost pusă o verighetă sfinţită pentru cununie.
Tot din popor a mai apărut şi superstiţia conform careia spiritele rele nu vor putea intra în casă dacă gospodinele întorc de seara toate cănile sau vasele cu gura în jos. Tot pentru alungarea spiritelor se agaţă şi usturoi la intrare, iar animalelor li se pune busuoic în mancare şi în apă cîteva picături de agheasmă.
Probabil, cel mai cunoscut obicei de Sfântul Andrei este acela de a pune grâu la încolţit pentru a afla cum va fi recolta de anul viitor, dar şi cât de prosperă va fi casa şi familia lui în anul ce vine.
Nu în ultimul rând, vremea din noaptea de Sfântul Andrei ne va spune cum va fi iarna care urmează. Dacă este cer senin, înseamnă că iarna va fi una blandă.
Sfântul Andrei. Câţi români îşi sărbătoresc onomastică pe 30 noiembrie
Aproape 720.000 de români, dintre care 368.523 bărbaţi si 349.079 femei, îşi sărbătoresc onomastica de Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei.
Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat, răstignit pe o cruce în formă de X, numită în popor „Crucea Sfântului Andrei“. Anul muceniciei Sfântului Apostol Andrei oscilează, în datele istoricilor, între persecuţia împăratului Nero (54-68) şi cea a împăratului Domiţian (81-96). Biserica primară a stabilit, încă de la sfârşitul secolului al II-lea, ziua de 30 noiembrie ca dată a pomenirii Sfântului Apostol Andrei.
Moaştele sale au fost aduse pentru prima dată în ţara noastră la Iaşi, în anul 1996.
Sfântul Andrei, în timpul pandemiei de Covid-19 din 2020. Scandal în jurul pelerinajului la peştera care poartă numele ocrotitorului Românei
În contextul epidemiei de coronavirus, Tribunalul Constanţa a respins cererea lui ÎPS Teodosie de a organiza pelerinajul la prima biserică creştină de pe teritoriul României, însă acesta a ignorat decizia şi a chemat credincioşii să participe la pelerinaj.
”Să vină cu inimă bună, să-şi mângâie sufletul,” a transmis IPS Teodosie.
ÎPS Teodosie a mers duminică la mănăstirea „Peştera Sfântului Apostol Andrei”, în comuna constănţeană Ion Corvin şi a fost oprit de filtrul de poliţie de la intrarea în localitate, dar a fost lăsat să-şi continue drumul.
Mai mult, arhiepiscopul Tomisului le-a ordonat tuturor preoţilor şi călugărilor din Constanţa să meargă la mănăstire, la pelerinajul Sfântului Andrei.
Pelerinajul de Sfântul Andrei se organizează în fiecare an la Constanţa, dar este interzis acum din cauza coronavirusului.
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.