4 martie 1977: 47 de ani de la cel mai grav seism care a zguduit România. Cum arăta Bucureştiul după dezastru

Cutremurul s-a produs în seara zilei de 4 martie 1977 şi, potrivit raportărilor din acel moment de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), a avut o magnitudine de 7,4 pe scara Richter.

Seismul a avut o durată de circa 56 de secunde şi s-a produs la o adâncime de 94 de km, epicentrul cutremurului fiind în zona Vrancei, locul cu cea mai intensă activitate seismică din ţară.

Dezastrul de după cutremur, în cifre

Datele oficiale arată că peste 1500 de persoane au murit, peste 11.000 au fost răniţi şi aproximativ 33.000 de locuinţe au fost grav avariate. 90% dintre decesele raportare s-au produs numai în Bucureşti, ca urmare a clădirilor înalte sau medii care s-au prăbuşit.

350.000 de familii au rămas fără adăpost în urma seismului, iar unda de propagare a cutremurului s-a resimţit şi în Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Federaţia Rusă.

Bucureştiul, oraşul cu cele mai multe pagube

Preşedintele României de la acea vreme, Nicolae Ceauşescu, şi soţia sa, Elena, nu se aflau în ţară în momentul producerii cutremurului. După aflarea veştii – informaţiile generând confuzie şi panică iniţial –, s-a instituit starea de necesitare pe întreg teritoriul ţării şi s-au dat primele ordine de acţiune, pentru a salva eventualele victime de sub dărâmături.

Potrivit datelor publicate de INCDFP, în România, cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a ţării, cu deosebire în Bucureşti, unde 32 de clădiri de înălţime mare sau medie au fost distruse.

Cum arăta Bucureştiul după dezastru: