41 de ani de la cutremurul din 1977. Doar 20 de clădiri din Bucureşti, consolidate după Revoluţie

"În ultimii 27 de ani, administraţiile precedente au reusit să pună în siguranţă doar 20 de imobile. La nivelul Primăriei Capitalei nu exista un departament sau o direcţie dedicată exclusiv acestei activităţi, de acest domeniu se ocupau doar şapte persoane care aveau şi alte responsabilităţi. Astfel, am înfiinţat o administraţie nouă, Administraţia Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. În proiectul de buget pentru acest an am prevăzut suma de 10 milioane de euro, pentru că ne dorim ca până la sfârşitul lui 2018 să începem lucrările la alte 20 de clădiri. De asemenea, până la sfârşitul acestei luni, alte patru imobile, tot din zona central, vor intra în reabilitare", declara edilul Capitalei, Gabriela Firea, în luna februarie, pentru MEDIAFAX.

În 2017, Primăria Generală a luat măsuri pentru sprijinirea bucureştenilor care deţin locuinţe în imobile încadrate în clasa I de risc seismic, potrivit reprezentanţilor PMB. Persoanele care locuiesc în astfel de clădiri, "la care venitul lunar pe familie este sub trei salarii minime brute pe economie vor putea să nu mai ramburseze 50% din valoarea investită pentru execuţia lucrărilor de interventie, cu anumite condiţii”, au explicat, pentru MEDIAFAX, specialiştii PMB.

Reprezentanţii Primăriei Generale susţin că, deşi au alocată suma de 10 milioane de euro, prin bugetul din 2018, pentru lucrări de consolidare a clădirilor din Capitală, aceştia se confruntă cu refuzul bucureştenilor şi al proprietarilor de spaţii cu altă destinaţie, persoane juridice, de a asigura finanţarea, semnarea şi prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare. Unul dintre motivele pentru refuzul semnării documentelor pentru acţiunile de consolidare este că "activitatea comercială sau de refacere pe perioada execuţiei lucrărilor se întrerupe şi nu pot fi realizate venituri din care să fie platite lunar cheltuielile aferente lucrărilor de consolidare", potrivit sursei citate.

În Capitală există 174 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, şi 173 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, fără a reprezenta pericol public. Alte 330 de clădiri din Bucureşti sunt încadrate în clasa a II-a de risc seismic, iar 95 sunt încadrate în clasa a III-a, în timp ce şase imobile sunt în clasa a IV-a de risc seismic.

Din punct de vedere legislativ, Camera Deputaţilor a adoptat, în şedinţa de plen din 28 februarie, proiectul de lege privind implementarea sistemului de avertizare a populaţiei în situaţii de urgenţă "RO-ALERT". Sistemul presupune multiple avantaje faţă de cel actual, dintre care cele mai importante sunt reprezentate de: transmiterea unor mesaje de avertizare adaptate evenimentului iminent prin intermediul reţelelor operatorilor de telefonie mobilă, transmiterea rapidă a mesajelor către toţi utilizatorii aflaţi în arealul ameninţat chiar în condiţii de congestie a reţelelor operatorilor de telefonie mobilă, se arată în raportul de adoptare votat, în calitate de for decizional, de Camera Deputaţilor.

Sistemul "RO-ALERT" permite ca mesajele să fie afişate instantaneu pe ecranul terminalului mobil, fără a fi necesară vreo intervenţie a utilizatorului, repetarea ciclică a mesajelor de alertare la intervale de timp configurabile, recepţionarea mesajelor de avertizare şi de către terminalele aflate în roaming, acurateţea mesajelor de avertizare, formulate doar pe baza informaţiilor furnizate de surse autorizate, conform sursei citate.

O altă iniţiativă depusă de deputatul PNL, Ovidiu Raeţchi, în februarie 2016, care prevedea gratuitate pentru consolidarea clădirlor încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, banii urmând să fie alocaţi prin Fondul pentru Clădiri cu Risc Seismic Iminent, care ar urma să fie instituit la nivelul Guvernului. Totuşi, această prevedere nu există în forma proiectului de lege adoptat de Senat, în calitate de primă cameră sesizată, în septembrie 2016.

Un avantaj al proiectului care modifică ordonanţa Guvernului nr. 20/1994 privind ar fi că proprietarii sau asociaţiile de proprietari pot solicita expertiza tehnică a specialiştilor pentru imobile, în cazul în care "codul/normativul de proiectare seismică în baza căruia s-a efectuat expertiza tehnică şi-a încetat aplicabilitatea". Cu toate acestea, locatarii sau asociaţia de proprietari îşi va însuşi această nouă expertiză.

O altă prevdere a actului normativ adoptat de Senat face referire la posibilitatea de a avea consiliere din partea departamentelor de specialitate ale primăriilor.

"Pe întreaga durată a proceslui de întomire a documentaţiilor cadastrale, proprietarii şi asociaţiile de proprietari, persoane fizice sau juridice, vor beneficia de consiliere şi asistenţă din partea compartimentelor de specialitate din cadrul primăriilor", se arată în proiectul de lege.

Iniţiativa legislativă a primit, în decembrie 2017, susţinere din partea Guvernului, în perioada premierului Mihai Tudose, şi urmează să fie adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional.

În urma cutremurului din 4 martie 1977, care a avut o magnitudine de 7,3 grade pe scara Richter, s-au prăbuşit peste 30.000 de locuinţe din întreaga ţară, fiind afectate mai bine de 700 de întreprinderi. Peste 1.500 de persoane au murit şi alte 11.000 de au fost rănite.