50 de plângeri ar fi fost depuse împotriva medicului Gheorghe Burnei, iar 15 persoane sunt audiate

Surse judiciare au declarat pentru agenţia de presă MEDIAFAX că aproximativ 50 de plângeri au fost depuse până la momentul transmiterii ştirii la parchet, procurorii ridicând documente în cazul acestor sesizări.

15 persoane au fost audiate în acest caz, au mai precizat sursele citate.

Pe de altă parte, preşedintele Colegiului Medicilor a declarat, pentru MEDIAFAX, că ancheta disciplinară va fi pe atât de rapidă pe cât o impune opinia publică.

"Din experienţa mea, o astfel de anchetă poate să dureze mult. Au fost cazuri în care o astfel de anchetă s-a finalizat în câteva săptămâni, sau luni şi cazuri în care a durat ani. Sunt şi cazuri care trenează, de la prima comisie până la o decizie definitivă, ar putea să dureze chiar şi un an jumătate - doi ani. Fiindcă acest caz a devenit unul de notorietate, lucrurile se vor mişca cu atâta celeritate cu cât o impune opinia publică, de acum", a declarat pentru MEDIAFAX Gheorghe Borcean, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Borcean a mai spus, de asemenea, că cercetarea disciplinară a ortopedului Gheorghe Burnei ar putea fi oprită de comisia judeţeană Bucureşti a Colegiului Medicilor din cauza anchetei penale demarate de procurori.

"Colegiul Medicilor s-a autosesizat în cazul acuzaţiilor de malpraxis aduse medicului Burnei, iar acum colegiul teritorial, în temeiul autonomiei locale, nu ştiu exact ce va face, există posibilitatea ca ancheta să fie oprită până când se finalizează ancheta penală în instanţa de judecată, sau există posibilitatea să desfăşoare ancheta disciplinară şi profesională în paralel cu cercetările procurorilor. În cazul în care ancheta se va face în paralel, comisia de jurisdicţie din Bucureşti va trebui să adune probele care stau la baza acuzaţiilor, adică să adune foi de observaţie, documente medicale, mărturii, etc. Apoi vor trebui să se adreseze comisiei de specialitate", a explicat preşedintele Colegiului Medicilor.

Din punct de vedere procedural, Colegiul Medicilor Bucureşti trebuie să constituie o comisie de experţi ortopezi care să analizeze dacă doctorul Gheorghe Burnei a respectat procedurile medicale, dacă a pus un diagnostic corect, dacă avea competenţa necesară pentru efectuarea unor operaţii complexe sau dacă a luat cele mai bune decizii pentru pacient. Raportul pe care îl va întocmi această comisie de specialitate va fi înaintat apoi comisiei de anchetă, iar comisia de disciplină va decide dacă este sau nu vinovat de malpraxis. Această decizie va putea fi contestată ulterior la Colegiul Naţional al Medicilor, care va stabili definitiv în ce măsură se face vinovat, sau nu, Gheorghe Burnei de încălcarea deontologiei profesionale şi a normelor medicale în vigoare.

Miercuri, Direcţia Generală Anticorupţie a percheziţionat trei cabinete din Spitalul "Marie Curie", fiind ridicate probe din cabinetul chirurgului Gheorghe Burnei, al asistentei-şefe şi dintr-un depozit, potrivit purtătorului de cuvânt al unităţii medicale. La percheziţii a fost prezent şi Gheorghe Burnei.

Totodată, Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a anunţat că va verifica documentele medicale ale copiilor cărora le-au fost pus proteze în această unitate, căutând să afle câţi copii au beneficiat de astfel de proteze, ce fel de proteze au primit, dar şi de ce afecţiuni sufereau aceştia mai exact, au declarat reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii pentru agenţia de presă MEDIAFAX.

Medicul ar fi mascat mita cerută de la părinţi în contracte de donaţii iar pe unii copii i-ar fi operat pentru afecţiuni inexistente în realitate, el şi familia sa primind chiar şi deplasări în străinătate de la firma care îi furniza proteze neomologate, se arată în referatul de arestare.

În referatul prin care procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au cerut arestarea medicului Gheorghe Burnei se notează că în biroul acestuia de la spitalul Marie Curie au fost găsite, sâmbătă, şi ridicate sumele de 13.343 de lei, 5015 de euro şi 750 de dolari, bani ce ar fi fost primiţi de la părinţii copiilor operaţi, drept mită. Anchetatorii susţin că la dosar există numeroase declaraţii de martori, înregistrări ambientale dar şi înscrisuri care ar proba infracţiunile în cazul medicului. Aceştia descriu "modul de operare" şi vorbesc despre experimente făcute pe copii, despre copii care erau întorşi de la operaţii pentru a creea presiune iar astfel părinţii să plătească.

"Pentru a-i determina pe părinţii pacienţilor să-i să dea sume de bani sau alte foloase pentru efectuarea intervenţiilor chirurgicale Burnei Gheorghe îi internează pe copii pentru perioade îndelungate de timp, nejustificate medical, sau îi internează în mod repetat, fără a le efectua nici o intervenţie chirurgicală. Se prezintă părinţilor, direct sau prin alte cadre medicale, ca fiind o persoană foarte ocupată, creând astfel impresia unui privilegiu pentru pacienţi că beneficiază de serviciile sale medicale. Alte justificări pentru amânarea intervenţiilor chirurgicale sunt legate de dificultatea obţinerii protezelor medicale. Tot acest comportament este apt să inducă părinţilor ideea că pentru aceste ”beneficii” trebuie îi ofere inculpatului sume de bani. Pentru a-i convinge să urmeze calea aleasă de el, inculpatul le prezintă părinţilor o altă situaţie decât cea reală cu privire la sănătatea copiilor lor, situaţie care impune folosirea unor proteze sau dispozitive medicale", se arată în referatul obţinut de agenţia MEDIAFAX.

Procurorii susţin că medicul Gheorghe Burnei îi convingea pe părinţi de dificultatea obţinerii protezelor şi le impunea să le cumpere, pe cheltuiala lor, de la o firmă apropiată lui, "ameninţându-i că nu le va opera copilul dacă nu se conformează". Asta în condiţiile în care acele dispozitive ar fi putut fi obţinute gratuit de spital. Astfel, susţine Parchetul, Gheorghe Burnei ar fi obţinut beneficii de la patronul respectivei firme.

"Din înscrisurile descoperite la sediul SC A SRL (facturi etc.) coroborate cu aspecte din declaraţia lui G.M rezultă că acesta din urmă i-a plătit inculpatului şi membrilor familiei sale mai multe deplasări în străinătate în vacanţă sau pentru participarea la congrese", se notează la dosar.

În dosar se notează despre operaţii care ar fi fost făcute pe afecţiuni inventate de medic astfel încât să "îşi continue experimentele".

"Numeroase operaţii nu sunt adecvate problemelor medicale pe care le au copiii. Mai mult, pentru unii copii inculpatul inventează probleme de sănătate inexistente. Inculpatul efectuează de multe ori intervenţii chirurgicale cu mult disproporţionate în raport cu problema reală. Efectuează intervenţii chirurgicale şi acolo unde acestea nu se impun în raport cu situaţia sau cu vârsta copilului, implantează sisteme şi proteze care nu sunt necesare sau le implantează greşit. În cazul altor copii ai căror părinţi nu realizează că, de fapt, copilul a fost supus unui experiment eşuat, inculpatul continuă să îi opereze sub pretextul că le remediază operaţiile, dar în realitate continuă experimentele. Cu toate că procedează în această manieră, inculpatul nu are scrupule să primească sume de bani cu titlu de mită de la părinţii copiilor operaţi", mai susţin procurorii.

La dosar se notează că există probe, inclusiv înregistrării ambientale, filmări, pentru 15 presupuse fapte de luare de mită. Procurorii susţin că în unele cazuri banii ar fi fost pretinşi şi primiţi anterior operaţiei şi ar fi fost mascaţi prin încheierea unor contracte de donaţii.

Gheorghe Burnei ar fi prelevat de la pacienţii copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligamente, fără respectarea normelor în vigoare din domeniu. La dosar ar exista probe care indică faptul că astfel de ţesuturi au fost folosite ca transplant pentru alţi copii, deşi ar fi fost ţinute anterior în condiţii improprii.

"Cu ocazia percheziţiei acestea au fost descoperite în condiţii total improprii – în congelatorul unui frigider de uz casnic situat într-un spaţiu comun. Alături de aceste ţesuturi se găseau mâncare, băuturi alcoolice, diferite alte produse alimentare. Din primele date ţesuturi astfel prelevate şi păstrate au fost deja folosite ca transplant pentru alţi copii, cele descoperite la percheziţie urmând a avea o destinaţie similară. Aceste aspecte sunt cu atât mai grave cu cât spitalul şi inculpatul aveau posibilitatea legală de a apela la banca de ţesuturi pentru a realiza transplanturi într-un mod legal şi sigur pentru starea de sănătate a pacienţilor. Având în vedere cele descoperite a fost solicitat sprijinul unui specialist din cadrul Agenţiei Naţionale de Transplant", spun procurorii.

Cele 15 fapte de luare de mită pe care procurorii susţin că le au probate la dosar ar fi început din luna septembrie a acestui an. Urmărirea penală s-a început, in rem, încă de pe 28 septembrie, după ce mama unei fetiţe a depus sesizare în care spunea că, printr-o "soră", medicul Gheorghe Burnei i-a solicitate suma de 4.000 de euro pentru a-i procura şi pentru a-i instala micuţei o tijă metalică.

Gheorghe Burnei se află în prezent în arest la domiciliu.

Citeşte şi: SURSE: Decese ale pacienţilor lui Gheorghe Burnei, investigate de procurori / Medicul Gheorghe Burnei, arestat la domiciliu

Citeşte şi: Referatul procurorilor în cazul medicului chirurg Gheorghe Burnei: "Mită mascată prin donaţii şi copii supuşi unor experimente"

Citeşte şi: Director din Institutul pentru Mecatronică, unde se realizează instrumentar medical :Colaborăm cu mulţi medici,printre care s-a nimerit medicul Gheorghe Burnei

Citeşte şi: Noi percheziţii la Spitalul Marie Curie. La verificări ar fi prezent şi medicul Burnei

Citeşte şi: Colegiul Medicilor: Verificările în cazul Burnei se vor mişca cu celeritatea impusă de opinia publică