Politicile populiste, utilizarea restricţiilor pandemiei COVID-19 pentru a reduce la tăcere criticii, tendinţa ţărilor de a imita comportamentul antidemocratic al altora şi dezinformarea folosită pentru a diviza societăţile sunt principalele vinovate, a declarat într-un raport organizaţia interguvernamentală cu sediul la Stockholm.
„Mai multe ţări decât oricând suferă de „eroziune democratică””, a declarat IDEA în studiul său din 2021 privind starea democraţiei, bazându-se pe date compilate începând cu 1975.
„Numărul de ţări care suferă de ‘regres democratic’ nu a fost niciodată atât de mare”, a precizat acesta, referindu-se la domenii care includ controlul asupra guvernului şi independenţa justiţiei, precum şi libertatea presei şi drepturile omului.
Afganistanul, care a fost preluat de militanţii talibani în august, după retragerea trupelor internaţionale, este cel mai dramatic caz din acest an, în timp ce lovitura de stat din 1 februarie din Myanmar a marcat prăbuşirea unei democraţii fragile. Alte exemple includ Mali, care a suferit două lovituri de stat din 2020, şi Tunisia, unde preşedintele a dizolvat parlamentul şi şi-a asumat puteri de urgenţă.
Marile democraţii, precum Brazilia şi Statele Unite, au văzut preşedinţi care au pus sub semnul întrebării validitatea rezultatelor alegerilor, în timp ce India a grupurile de persoane carre au criticat politicile guvernamentale sunt urmărite penal.
Ungaria, Polonia, Slovenia şi Serbia sunt ţările europene cu cele mai mari scăderi ale democraţiei. Turcia a înregistrat una dintre cele mai mari scăderi între 2010 şi 2020.
„De fapt, 70% din populaţia globală trăieşte în prezent fie în regimuri nedemocratice, fie în ţări în regres democratic”, se arată în raport.
Pandemia COVID-19 a dus la o creştere a comportamentului autoritar al guvernelor. Studiul a afirmat că nu există nicio dovadă că regimurile autoritare sunt mai bune în lupta împotriva pandemiei, în ciuda rapoartelor din mass-media de stat chineză care susţin contrariul.
„Pandemia oferă instrumente şi justificări suplimentare pentru tactici represive şi reducerea la tăcere a disidenţei în ţări precum Belarus, Cuba, Myanmar, Nicaragua şi Venezuela”, se arată în raport.